Arhitectura memoriei

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Arhitectura memoriei (II) jpeg

Noua frontieră a spaţiului sacru este arhitectura memoriei. În ultimele decenii, construirea de memoriale, monumente, locuri de reculegere, amplasarea de inscripţii comemorative a atins un apogeu. În chip consistent, putem plasa începuturile acestui gen arhitectural în trena Primului Război Mondial. Atrocităţile de atunci, numărul enorm de morţi pentru cauze puţin înţelese, precum şi caracterul mondial al războiului au dus la necesitatea de a sistematiza instituţia aducerii aminte publice, ritualizate. Pentru multe dintre statele nou apărute (sau, oricum, reconfigurate) după Primul Război Mondial, acest mod de a marca locurile de bătălie a reprezentat şi o contribuţie la procesul de constituire, redesenare sau consolidare a identităţii naţionale. De asemenea, cimitirele militare au reprezentat şi moduri de a vindeca o parte dintre traumele colective ale foştilor inamici. Îngroparea în cîmpuri separate, dar împreună, în aceleaşi cimitire, adunaţi sub o aceeaşi cruce, a adus (aduce încă) aminte de futilitatea violenţei între comunităţile umane.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, acelaşi proces de rememorare nu a mai produs structuri de amploarea celor născute din primul. Nu repetarea arhitecturii eroice, post-religioase, a memorialelor Primului Război Mondial, precum maiestuoasele structuri ale lui Sir E. Lutyens sau precum Mausoleul de la Mărăşeşti în România, impresionează acum; în special în ţările lagărului socialist, arhitectura memoriei este infestată de propaganda comunistă, fără însă ca aceasta să fie capabilă de a produce şi o expresie alternativă. Sergiusz Michalski a explicat suficient istoria acestor monumente din ţările blocului estic în remarcabila sa istorie a întregului fenomen al monumentalizării. Mult mai interesante, din acest punct de vedere, memorialele americane dedicate WWII (http://wwiimemorial.com/) (2004), Războiului din Coreea (http://www.nps.gov/kowa/index.htm sau http://www.nab.usace.army.mil/projects/WashingtonDC/korean.html) şi celui din Vietnam (http://architecturelab.net/2012/ 04/on-its-30th-anniversary-revisiting-the-controversy-of-maya-lins-vietnam-veterans-wall/ sau http://thewall-usa.com/, http:// www.nps.gov/vive/index.htm) (arh. M. Ling, 1982) şi amplasate cu toatele pe Mall-ul din capitala SUA. Desigur, vor urma şi altele: intervenţiile din Irak (1991, 2003-2011) şi Afganistan îşi vor primi, fără îndoială, propriile forme de comemorare. Faptul că a existat un asemenea decalaj de timp între sfîrşitul celui de-Al Doilea Război Mondial şi inaugurarea memorialului care îl comemorează a reprezentat, la momentul respectiv (2004), un subiect de controversă, iscat de expresia arhitecturală, care pare mai degrabă a anilor de război pe care îi aminteşte, decît a anilor cînd au fost proiectate.

Importantă în această perioadă postbelică este, în schimb, apariţia unei noi şi cutremurătoare teme în arhitectura comemorativă: Shoah. Rememorarea şi comemorarea Holocaustului, a imensităţii crimei şi a absurdităţii ei, din punctul de vedere al condiţiei umane ultragiate prin crimă, a bifurcat drumul acestei arhitecturi a memoriei ultragiate şi a schiţat, astfel, o alternativă la genul deja constituit. Între timp, calitatea extraordinară a multora dintre memorialele şi monumentele comemorînd Holocaustul a dat direcţia, în sensul că astăzi este greu de evitat, atunci cînd proiectezi un memorial nou.

Momentul ’89

A urmat momentul 1989, care a adus cu sine în spaţiul public o întreagă gamă de emoţii colective şi de amintiri nu numai reprimate, ci şi, în deceniile care au urmat, controversate. Literatura memorialistică, cu subspecia amintirilor din închisori şi lagăre, şi-a căpătat imediat, exploziv parcă, locul binemeritat nu numai în istoria literaturilor postcomuniste. La fel, arhitectura memoriei acesteia a urmat pasul. Îniţial, au fost făcute primele gesturi de marcare creştinească a locurilor de detenţie, de tortură, a cimitirelor unde zac, încă neştiuţi, toţi cei ucişi în perioada cea mai criminală a regimurilor comuniste (sfîrşitul anilor ’40 şi anii ’50, mai cu seamă spre finalul acestora din urmă, în siajul revoltelor de la Budapesta).

Întîmplarea a făcut să pot cunoaşte îndeaproape studiile şi preocupările unui asemenea arhitect, dl Anghel Marcu, care se specializase, mai dinaintea momentului 1989, în arhitectură funerară. (Arhitectura funerară este un străbun – în ordine temporală, dar şi o resursă – în ordine simbolică, a arhitecturii memoriei. Aşa cum ne-o arată şi etimologia cuvîntului românesc „mormînt“, există trimiterea directă la monumentum, iar acesta este înrudit cu memoria, căreia memorialul îi este forma înzidită de provocare, de aducere în prezent, de depliere în conştiinţa individuală şi/sau colectivă. Mai mult chiar, nu numai că originea întregii arhitecturi este privită ca extrăgîndu-se din mormînt – Loos, dar toată arhitectura, potrivit lui Baudrillard, are ceva de mormînt în ea.) Am reuşit să public, înainte de moartea dînsului, o parte dintre lucrările sale într-un număr din revista Arhitectura numit „Biserici nouă“ (nr. 1-2/1999). Din arhitectura funerară, mai cu seamă cea de sorginte tradiţională din spaţiul valah, coroborat cu influenţe ale artei lui Constantin Brâncuşi (căci ce altceva decît arhitectură a memoriei este ansamblul de la Tîrgu-Jiu, decît un foarte sofisticat memorial închinat tragediei Primului Război Mondial?) Nuntaşii care se fotografiază veseli sub Poarta Sărutului ştiu că stau (şi) sub un sarcofag? Că poziţionarea lor în continuum-ul (re)generare/moarte este cumva uşor ironică prin inocenţa cu care se livrează acestui malaxor simbolic care este, în nenumăratele sale straturi de semnificaţie, ansamblul? Trimit cititorul interesat la studiile dlor Stîrcea Crăciun, Pogorilovschi şi D. Gheorghiu – acesta din urmă, încă aşteptat cu cartea sa, pe care ne-o datorează, despre Brâncuşi Arhitect –, domnul Anghel Marcu reuşise să schiţeze un număr de propuneri importante, mi se pare, pentru definirea iniţială a arhitecturii comemorative postcomuniste. În orice caz, tema Fratelui Mort, din ansamblul de la Aiud (am văzut şi diferitele machete ale temei şi ale proiectului, cu ocazia publicării unora dintre ele în revista Arhitectura, dar am avut ocazia să şi filmăm obiectul edificat, pentru serialul Arhitectura ortodoxă din România secolului al XX-lea – produs de TVR Cultural în 2007, un film de Roxana Chiriţă şi de subsemnatul), îşi găseşte acolo o rezolvare de o eleganţă interbelică desăvîrşită. Poate că tema cristică este mai relevantă în latura sa pascală, a învierii, decît (doar) în cea a morţii, dar e de acceptat că, într-un spaţiu concentraţionar, al terorii şi al ororii, a fost mai degrabă vizibilă Vinerea Mare, decît Duminica de Paşti.

Bibliografia care există în momentul de faţă, mare parte produsă de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (care, în majoritatea cazurilor, s-a ocupat şi de amplasarea de cruci, troiţe şi monumente în fostele locuri de încarcerare), ne dovedeşte dominanţa referinţelor religioase creştine în arhitectura memoriei, aşa cum s-a constituit ea după 1989. Practic, într-un fel sau altul, în toate aceste locuri există acum cel puţin o referinţă funerară creştină, dacă nu şi o capelă sau o biserică de-a dreptul, după tradiţia martirioanelor creştinismului timpuriu. La fel se întîmplă şi la Cimitirul Eroilor Revoluţiei din 1989, de lîngă Cimitirul Bellu din Bucureşti. Acolo a existat în 1991 şi un soi de concurs, unde cel mai bun proiect, cel al echipei Dan M. Marin şi Zeno Bogdănescu, nu a fost, însă, construit, inclusiv din vina organizatorilor şi a juriului însuşi. S-a instituit, astfel, o tradiţie nefastă, a nerespectării rezultatelor concursurilor de arhitectură şi urbanism în Romînia (cu încredinţarea ulterioară şi ocultă a lucrărilor de proiectare şi construire), care a culminat cu concursul naţional pentru catedrala patriarhală din 2003.

Ceea ce cred că merită discutat în economia acestui text sînt procesele generale de devenire a arhitecturii memoriei, în acest interval de o sută de ani. Cu excepţiile de rigoare, ele ar putea fi descrise pe scurt astfel: a) Arhitectura memoriei părăseşte locurile, de regulă extra-urbane, ale traumei comemorate pentru a se apropia de sau a se poziţiona pe centrele oraşelor şi, acolo, pe locurile şi spaţiile publice ale acestora. Acest proces are o dublă determinare: 1) migrarea traumei înseşi către centrele oraşelor (atentatele teroriste de la 11 septembrie şi următoare, de la New York, Londra, Madrid, dar şi din unele ţări asiatice) şi 2) mutarea accentului de la locul producerii unei traume spre un loc comun de aducere aminte supus vizibilităţii şi accesibilităţii publice; b) Arhitectura memoriei, în acest proces de urbanizare şi de publicizare a sa, asumă două tipuri de metamorfoze: 1) prima priveşte slăbirea referinţelor formale religioase şi, pe cît se poate, asumarea unor referinţe general umane (de regulă, tema morţii şi a absenţei definitive pe care aceasta o presupune; a neantului, a lipsei de sens); 2) în vreme ce a doua presupune o adaptare la topografia spaţiilor cu caracter public: astfel, arhitectura memoriei devine, din erectilă şi falogocentrică (Derrida), cu statui, piese orientate spre cer, prezenţe inconfundabile şi repere urbane majore, precum Washington Memorial, din Washington, DC, din ce în ce mai orizontală, mai plată şi, cu o nouă dezvoltare, negativă (excavări, precum WTC 9/11 Memorial, inaugurat pe 9 septembrie 2011, sau memorialul Holocaustului de la Frankfurt am Main, amplasat ca o absenţă a apei din rîul Main, în faţa sediului Băncii Europene).  

Augustin Ioan este arhitect, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: A. Ioan

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

servetul de masa jpg
Șervetul de masă: mica regulă care vorbește despre maniere
Pare un detaliu minor, dar șervetul de masă este una dintre cele mai bune oglinzi ale noastre, în public. Felul în care îl desfaci, îl folosești și-l lași la final spune, fără cuvinte, cât de atent ești ca musafir sau la o ieșire în oraș.
julio jpeg
Julio Iglesias, anchetat în Spania pentru agresiune sexuală. Reacția artistului în vârstă de 83 de ani
Cântărețul spaniol Julio Iglesias este vizat de o anchetă penală în Spania, după ce două foste angajate l-au acuzat de agresiuni sexuale și tratamente degradante.
Forțe de intervenție ISU și câini salvatori participă la un exercițiu de căutare și salvare în caz de cutremur în clădirea ASE din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Două persoane, surprinse de surparea unui mal de pământ în Găneasa. Salvatorii intervin pentru extragerea victimelor
Pompierii intervin miercuri pe strada Ștefan cel Mare din localitatea Găneasa, Ilfov, pentru salvarea a două persoane surprinse în urma surpării unui mal de pământ, la nivelul unui canal tehnic.
cetatenie romana, foto justconsult jpg
Schimbări pentru cei care solicită cetățenia română. Dosarele vor putea fi urmărite online
Ministerul Justiției a anunțat miercuri, 18 noiembrie, că a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre care prevede digitalizarea relației dintre solicitanții de cetățenie română și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
presedintele romaniei nicusor dan foto facebook jpg
Nicușor Dan, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina. Mesajul pe care îl va transmite la Berlin
Președintele Nicușor Dan va participa joi, 19 noiembrie, la Berlin, la o nouă reuniune a Coaliției de Voință pentru Ucraina, la invitația cancelarului german Friedrich Merz.
magda palimariu instagram jpg
Relațiile Magdei Pălimariu înainte de căsnicia cu Ionuț Eriksen. A fost iubita unui fotbalist celebru și logodnica unui artist. Ce povești de dragoste a trăit prezentatoarea
Magda Pălimariu a ajuns din nou în atenția publicului după ce a solicitat un ordin de protecție împotriva soțului său, Ionuț Eriksen. De-a lungul timpului, prezentatoarea rubricii Meteo de la PRO TV a avut mai multe relații cunoscute, iar unele dintre acestea au ajuns chiar în pragul căsătoriei.
Gigi Stefan si Teodor Nita foto Inquam photos George Calin png
Procurorii Gigi Ștefan și Teodor Niță, eliberați din arestul preventiv după șase luni. Decizia definitivă a Înaltei Curți
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au admis miercuri, 18 noiembrie, contestațiile formulate de procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, precum și de Dumitru Daniel Learciu și au dispus înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Autobuz din Cluj-Napoca  FOTO: Facebook CTP
O nouă linie de autobuz între Florești și Cluj-Napoca. M28 va circula din 23 noiembrie
Linia metropolitană M28 va lega zona străzii Pădurii din Florești de cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca. CTP anunță că programul va putea fi consultat pe site-ul companiei și în aplicația gratuită Tranzy.
livrator mancare foto shutterstock png
Un livrator străin pierde 420 de lei pe săptămână. Ce trebuie să știe muncitorii despre salarii și taxe
Un tânăr tunisian care lucrează în București ca livrator a vorbit în mediul online despre faptul că angajatorul îi oprește în fiecare săptămână 420 de lei, cât și 10% din câștiguri.