„De cele mai multe ori nu presa, ci politicul face agenda“ – interviu cu Sidonia BOGDAN

Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
„De cele mai multe ori nu presa, ci politicul face agenda“ – interviu cu Sidonia BOGDAN jpeg

Pe Sidonia Bogdan, jurnalistă la România liberă, o cunoşteam după semnătură şi din cîteva întîlniri sporadice. Ştiam că a scris în trecut la Jurnalul naţional şi că a colaborat pentru puțin timp cu Digi TV, dar, după cum mărturiseşte ea însăşi pe blog-ul său (sidoniabogdan.ro), „maturitatea profesională“ şi-a construit-o în redacţia ziarului România liberă.  Deşi nu se consideră neapărat un jurnalist de investigaţie, recentele ei investigaţii au reuşit să transforme „subiecte de nişă în subiecte de audienţă“. Ne-am întîlnit, aşadar, într-o după-amiază de ianuarie şi am discutat pe larg despre jurnalismul de investigaţie, despre amestecul politicului în agenda mass-media, dar şi despre problemele financiare care pun presiune pe libertatea presei din România.

După 26 de ani de democraţie, presa pare să fie încă în tranziţie. De ce nu ne mai aşezăm odată?

Poate pentru că ne încăpăţînăm să nu respectăm nişte reguli pe care le-am învăţat de atîta vreme. După Revoluţie era o foame nebună după informaţie, nu se cumpăra un ziar, ci zece. Ţin minte că tatăl meu venea acasă, zilnic, cu teancul de ziare. Ce s-a întîmplat atunci era o nebunie post-dictatură. Românii încercau să se dumirească ce înseamnă democraţie, libertate. A fost o perioadă de haiducie, fiecare scria cu mult entuziasm, chit că nu avea de unde să cunoască regulile unui jurnalism profesionist. A fost o efervescenţă publică, e drept, şi trebuia să se învețe din mers. În presa de atunci, intrau mai ales aşa-zisele talente literare, căci atunci se preţuia talentul scriitoricesc mai mult ca orice, iar percepția asta o păstrăm, cumva, şi acum. Eu nu cred că jurnalismul înseamnă să ai „talent la scris“, în afara unor specii jurnalistice cum ar fi reportajul, unde talentul este foarte util. Fără a înţelege regulile de bază şi exigenţele meseriei, n-ai ce căuta în meseria asta. La noi însă s-a produs, în timp, o corcitură între literatura second hand şi presă. Cînd pui accent pe „talent“ mai mult decît pe verificarea informaţiei şi pe rigoare, nu prea mai vorbeşti despre presă de calitate, ci despre găina cu pui vii.

Cum stăm astăzi la capitolul „rigoare în jurnalism“? Ce n-am învăţat din perioada despre care spuneți că a fost una de „haiducie“?

Eu cred că au fost lecţii pe care le-am învăţat. Întrebarea se pune: cîţi dintre noi şi le asumă? Dacă, după Revoluţie, putem vorbi despre o formă boemă (nici nu avea cum să fie altfel), după 26 de ani nu mai putem invoca faptul că sîntem „bezmetici“ şi că nu înţelegem ce înseamnă libertatea presei sau verificarea informaţiei. Astăzi regulile etice ale jurnalismului se încalcă intenţionat. Iar generalizarea mea e validată de faptul că peisajul mass-media e dominat de anumite trusturi de presă. Bineînţeles că există insule de corectitudine jurnalistică, există profesionişti care încearcă să-şi facă treaba în ciuda unor politici editoriale lipsite de profesionalism. Dar astea sînt oaze, excepțiile. Am prieteni în mai multe trusturi media care îmi confirmă, off the record, faptul că la ei există interdicţii clare, că n-au voie să critice cutare sau cutare personaj de pe scena politică. În televiziuni, controlul mesajului este mai dur decît în presa scrisă pentru că miza e mai mare: telespectatorii sînt mai mulți și, implicit, și masa de votanţi.

Vorbim totuşi despre o societate în care lucrurile par să se aşeze pe linia democraţiei – despre o justiţie care a început să funcţioneze independent…

Dacă celelalte puteri ale statului au început să funcţioneze şi dau rezultate, părerea mea este că presa a rămas puterea cea mai slabă, lipsită complet de independenţă. Jurnalismul îmbracă de multe ori uniforma unui militantism politic, iar jurnalistul devine transmițătorul de mesaje al politicii patronului. Pe de altă parte, dacă decizi să intri într-un  astfel de trust, nu ai încotro: îţi asumi acest lucru, pentru că formele de disidenţă sînt imposibile. Disidenţa se poate face pe Internet, pentru că este singurul spaţiu rămas liber. Vorbim despre amestecul politicului în agenda mass-media, vorbim, însă, de un aspect şi mai pervers. Ca să vă dau un exemplu: se ştie că cele mai controversate zone pe care jurnaliştii nu le pot ataca sînt cele care fac referire la putere. Însă dacă postul X ţine cu PSD, nu înseamnă că jurnaliştii trustului nu au voie să atace sau să critice nici un membru PSD. Puterea care trebuie protejată este foarte restrînsă, sînt pionii principali pe care nu ai voie să-i critici. Poţi avea, în interiorul acelei televiziuni, o emisiune profesionistă care critică un primar dintr-un oraş, dar care nu are relevanţă din punct de vedere al configuraţiei politice, poţi să dezvălui fapte reprobabile despre el şi chiar e mai bine s-o faci, căci astfel mimezi credibilitatea. Puterea îşi poate sacrifica pioni, şi chiar o face, ca să mimeze jocul democratic. Seamănă cumva cu ceea ce se chema, în comunism, „disidenţa controlată“, o formulă care, pe undeva, este aplicată şi acum pentru anumite zone tabu.

Şi care ar fi subiectele tabu în presa din România?

În prezent, cel mai greu subiect este relația DNA – SRI. Pentru că au existat atîţia ani de corupție generalizată, în care Justiţia era subordonată politicului şi nu funcţiona, în momentul în care a început să funcţioneze şi să dea rezultate, s-au conturat două curente în spațiul public: pe de o parte, politicienii corupţi care, cu ajutorul unei prese controlate, încercau să discrediteze instituţia respectivă, pe de altă parte, o presă independentă de directivele politice care lua apărarea insituţiei şi o susţinea pînă în pînzele albe. În timp, s-a deformat puţin cîinele de pază care trebuie să latre. Indiferent de instituţia pe care o urmărește, cînd acest cîine începe să se gudure, nu mai vorbim despre cîine de pază, ci de o formă de PR instituţionalizat care, deşi caută o justificare pe termen lung, îşi pierde menirea și deformează jurnalismul. Dacă eu nu vreau să laud întruna DNA-ul, ci să-l mai și critic cu argumentele mele, mi-e teamă că sînt asimilată taberei care încearcă să-l denigreze în mod premeditat, dirijat politic. Discursurile s-au radicalizat mai mult decît era cazul. În această perioadă de transformare, în care vrem reforma sănătoasă a statului, se trece dintr-o extremă în alta și nu reușim să facem diferența între ceea ce înseamnă o critică constructivă și denigrare.

Cu alte cuvinte, să criticăm tot timpul?

Chiar dacă jurnalistul poate părea că are o atitudine anarhică şi critică (cu argumente) orice, numai aşa poţi încuraja o reformă a statului pe termen lung. Nu ai cum, ca jurnalist, să închizi ochii la o neregulă, indiferent din ce parte a instituţiei vine, nu poţi să spui că treci cu vederea mici scăpări, pe considerentul că acea instituţie este de o importanţă capitală pentru democraţia din ţara ta. Dacă o faci în numele „unei cauze mai mari“, s-ar putea ca instituţia respectivă să se pervertească, fără să-ţi dai seama. Tocmai de aceea e nevoie de un fluier etic din partea jurnalistului. Ce se uită de multe ori este faptul că jurnalistul nu este un arhitect al societăţii. Nu trebuie să se erijeze într-un reformator al instituţiilor. Nu presa hotărăşte că Justiţia funcţionează. Noi sîntem cei de pe marginea jocului, trebuie să „lătrăm“ ca ea să func­ţio­neze, fără a avea impresia că participăm realmente la acest proces.

În afară de subiectul greu de gestionat DNA, care ar mai fi subiectele delicate?

Cele mai delicate tot la justiție fac referire. Am urmărit subiectul, am realizat, de curînd, un interviu cu ministrul Justiţiei care a încercat, inițial, o poziţie neutră în ceea ce priveşte procesul de selecţie a procurorilor, poziţie pe care o recomandă de ani de zile Bruxelles-ul. Ime­diat după reacțiile din presă, ministrul și-a schimbat poziția.

Într-adevăr, sîntem mulţumiţi de Kövesi, dar selecţia procurorilor o dată la trei ani pleacă de la ideea de competiţie şi şanse egale, nu de la reinvestire, Kövesi trebuie să participe alături de alți candidați la acest proces. Dacă tu nu dai mesaj de încurajare şi altor procurori buni, oneşti şi integri din ţară să-și depună CV-urile şi transmiți doar mesajul că e bună Kövesi şi că va fi reînvestită, acela nu mai e proces de selecţie, ci o simplă formă de renumire. Consider că este nociv pentru țara noastră să transmiți mesajul că un singur procuror din această țară este capabil de performanță. Misiunea Bruxelles-ului nu s-a terminat. Trebuie să repete constant aceste reguli.

Ați condus investigaţii jurnalistice care au avut un impact public enorm. Există şanse pentru revenirea jurnalismului de investigaţie în presă?

Vreau să punctez ceva: eu nu sînt jurnalist de investigație, ci reporter special. S-a întîmplat să documentez unele subiecte care aveau și această componentă, dar eu nu mă consider un jurnalist de investigații. Azi, jurnalismul de investigaţie nu mai e de găsit în presa mainstream, ci mai degrabă în presa alternativă. În mainstream există Gazeta Sporturilor. Problema este că redacţiile au sărăcit foarte mult, iar secţiile de investigaţii aproape că au dispărut. Pentru investigaţie trebuie documentare, timp şi resurse. În cazul unora poate dura mult pînă să obții un feedback din partea publicului sau sesizări din partea instituţiilor abilitate să intervină, altele au însă impact teribil şi aproape imediat. Foamea după informaţie şi de implicare chiar există, însă românii încă n-ar da bani pe informaţie, ci ar consuma-o gratis.

Dar noi identificăm corect nevoile publicului?

Publicul nu cere, ci ia ce i se dă, iar presa ar trebui să impună agenda. Din păcate, de cele mai multe ori nu presa, ci politicul face agenda.

În Kosovo a fost lansată o campanie publică contra amestecului politicului în presă, contra cenzurii. De ce noi nu facem acest lucru?

În primul rînd, ca să condamni public un act de cenzură, trebuie să-l dovedeşti. Cum faci asta? Îl înregistrezi pe mogul dînd ordine jurnalistului? E greu.

Jurnalistul iese public şi denunţă încălcarea drepturilor de liberă exprimare…

În cazurile acestea, şi acum ar exista o coagulare a breslei de susţinere, de solidaritate pentru respectivul jurnalist, dar astfel de acte de curaj nu există la noi. Din contra, ca să condamnăm actele de corupție din presă ar trebui să le investigăm.

V-a fost îngrădită vreodată libertatea?

A fost un moment în care a trebuit să muncesc mult mai mult ca să mi se publice un articol, însă după ce acel articol a fost prezentat „beton“, n-au mai existat argumente ca să nu fie publicat. Pe de altă parte, eu fac parte dintre jurnaliştii pe care nu mai ai cum să-i cenzurezi. Cred că depinde mult şi de autoritatea pe care o ai.

Cele mai mari derapaje de la libertatea presei?

Alegerile la prezidenţiale: derapajele sînt de manual, un exemplu pentru studenţi despre cum nu se face jurnalismul. Să eviţi subiectul, să nu filmezi cozile interminabile la vot…

Avem, din nou, un an electoral…

Vor fi aceiaşi actori, acelaşi public captiv manipulărilor şi un acelaşi net mai viu şi liber. Nu s-au schimbat multe. Cred că nici derapajele nu se vor împuțina.

a consemnat Stela GIURGEANU

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

de la sifonarie la unica folosin a cum am uitat sa reumplem lucrurile jpg
De la sifonărie la „unică folosință”: cum am uitat să reumplem lucrurile ?
În multe case, pe dulapul din bucătărie stătea un sifon din sticlă groasă, cu cap de metal. Când se golea, cineva îl lua de gât și mergea cu el la sifonăria din colț, unde sticla se umplea din nou cu apă carbogazoasă.
imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.

Parteneri

TRAGERI LOTO LOTERIA ROMANA
Noi trageri Loto, duminică, 22 noiembrie. Premiul care îi face pe români să viseze: peste 2,3 milioane de lei la Joker. Reporturi consistente și la 6 din 49
Loteria Română organizează duminică, 22 noiembrie, noi trageri Loto, după ce la extragerile de joi, 19 noiembrie, când au fost acordate peste 13.900 de câștiguri. Sunt reporturi de peste 2,3 milioane de lei la Joker și 1,54 milioane de lei la Loto 6/49, ambele la categoria I.
sara balint instagram jpg
Sara Balint, cerută în căsătorie de ziua ei. Fiica lui Sile Cămătaru a spus „DA” în fața familiei
Un moment cu totul special a avut loc în familia lui Sile Cămătaru! Sara Balint a fost protagonista unei surprize romantice chiar în ziua în care și-a sărbătorit aniversarea. Iubitul ei a ales să transforme petrecerea într-o amintire de neuitat, cerând-o în căsătorie în fața celor dragi.
iarna autostrada camion zapada ninsoare foto shutterstock
Un nou ciclon aduce iarna în România înainte de 1 Decembrie. Unde va ninge și cât de mare va fi stratul de zăpadă
Vremea se schimbă radical în următoarele zile. Meteorologii avertizează că România va fi traversată de un ciclon care va aduce precipitații în toate regiunile țării și va favoriza apariția primelor episoade de iarnă și în zonele joase.
zanzibar png
Incendiu de proporții în Zanzibar! Flăcările au distrus cel puțin șase hoteluri, restaurante și magazine de pe celebra plajă Nungwi
Un incendiu devastator a afectat una dintre cele mai populare destinații turistice din întreaga lume. Mai multe hoteluri au fost arse din temelii în Zanzibar, după ce un incendiu puternic a izbucnit pe plaja Nungwi, în nordul insulei Unguja.
Horoscop, foto Shutterstock jpg
Horoscop luni, 23 noiembrie. Leii au șanse de a crește profesional, Capricornii sunt puși pe gânduri
Ziua de luni, 23 noiembrie, vine cu schimbări de ritm, discuții importante și situații care îi vor determina pe nativi să își reevalueze prioritățile.
drona facebook png
Alertă aeriană în nordul județului Tulcea, duminică după-amiază. Două avioane F-18 și două elicoptere au decolat de la Baza Kogălniceanu
Alertă aeriană duminică, 22 noiembrie, în nordul județului Tulcea, după ce radarele Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat o țintă aeriană la 30 de kilometri nord de localitatea Vâlcove, în Ucraina.
image png
Ucrainean găsit mort în Munții Maramureșului după o tentativă de trecere a frontierei. Doi bărbați care îl însoțeau au fost salvați la limită
Un cetățean ucrainean a murit în Munții Maramureșului, după ce s-ar fi rătăcit într-o zonă acoperită de zăpadă, în apropierea frontierei cu Ucraina. Alți doi bărbați care îl însoțeau au fost găsiți în viață în urma unei ample operațiuni de căutare.
Mădălina Ghenea jpg
Mădălina Ghenea, mărturisiri cutremurătoare despre cei 9 ani în care a fost hărțuită: „Mi-a ruinat viața”
Mădălina Ghenea a atras toate privirile în platoul emisiunii „Verissimo”, de la Canale 5. Actrița a impresionat cu o apariție elegantă și îndrăzneață, într-o ținută roșie care i-a pus în evidență silueta. Dincolo de imaginea spectaculoasă, vedeta a vorbit însă și despre momentele dificile pe care le
copaci taiati png
Copaci sănătoși, declarați uscați pentru a fi tăiați în Cheile Nerei. Diana Buzoianu acuză legături cu rudele lui Alfred Simonis
Diana Buzoianu susține că arbori perfect sănătoși din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița au fost marcați în mod eronat ca fiind uscați, pentru a putea fi exploatați în baza unei licitații organizate de Primăria Lăpușnicu Mare, condusă de un primar PSD.