„Dating”, în anii ʼ80

Publicat în Dilema Veche nr. 884 din 18 - 24 martie 2021
Zizi și neantul jpeg

Prin anii liceului și facultății, dacă „îți plăcea de“ de cineva, ieșeai cu ea sau cu el. Îți dădeai întîlnire, de cele mai multe ori, undeva-n oraș, pe teren neutru. Mai puțini erau cei care veneau să te ia direct de acasă. Acest  „a-ți plăcea de…”, cu rădăcini mai curînd prin școala generală, era termenul vîrstei pentru atracție. Mi-e și frică să spun „atracție sexuală”, pentru că, pe la vîrstele preadolescentine, deși simțeam din plin asta, nu știam cum s-o denumim. Eram analfabeți în materie de sex, aș zice, nu ni se făcea nici un fel de educație sexuală. Cam singurul lucru pe care-l auzisem prin familie, (desigur, în afară de cel cu barza) era că masturbarea face rău. N-am auzit în familia mea chiar varianta cu orbirea, dar, totuși, era ceva de care trebuia dacă nu să te ferești, măcar să nu abuzezi.

„De”-ul ăla nelalocul lui din „a-ți plăcea de” era suficient de neliniștitor. În urma lui, dacă cineva ți-l includea în vreo declarație, rezulta o asemenea întîlnire, a date. Sîmbăta sau duminica după-amiaza spre seară, te întîlneai cu respectivul, de obicei la ceas la Universitate sau în dreptul Teatrului Național. Cu varianta în fața cofetăriei Casata. Nici metrou nu era pe atunci, ca să spun la ieșirea din metrou. N-am fost niciodată o stăpînă a timpului, am avut mereu o relație deficitară cu el. Drept urmare a acesteia, la întîlnirile astea ajungeam ori prea devreme, ori prea tîrziu. Uneori, cînd eram foarte interesată de cineva, intram atît de tare în priză încît mă pregăteam riguros prea din timp. Ajungeam cu vreun sfert de oră mai devreme la locul întîlnirii. Cu foarte puțin înainte să se apropie ora reală, mă îndepărtam discret de locul faptei și apăream nonșalantă cu vreo zece minute după. Nu trebuia să te arăți prea interesată, trebuia să te dai cool și zen.

Alte întîlniri mă tulburau într-atît încît întîrziam nepermis. Nu era ca acum, dacă întîrziai nu îi puteai trimite persoanei respective un SMS confortabil cu un emoticon haios ca să nu se enerveze și, mai grav, ca să nu plece. Căci atunci, dacă respectivul pleca, era bun plecat. N-aveai unde și cum să-l mai anunți că, în cele din urmă, totuși ai sosit. E adevărat, existau, din loc în loc, telefoane publice, dar nu era deloc ușor să suni de acolo. Multe dintre ele nu funcționau, te trezeai că se blocase fisa-n ele sau era firul rupt. Altele erau ocupate, trebuia să stai la coadă cînd ți-era lumea mai dragă. Și, de cele mai multe ori, nu aveai fise, trebuia să te duci să schimbi banii. Pînă să faci tu toate aceste operațiuni, iubirea vieții tale se și pierduse într-o lume ostilă și-ndepărtată – în sensul în care nu mai aveai cum să dai de el pe loc ori în scurt timp, nu aveai cum să-i ceri scuze, nici cum să-i lași un mesaj siropos cu unșpe emoticoane. Nici măcar să-l localizezi. Tot ce puteai face, în cazul în care găseai un telefon disponibil, funcțional și făceai rost de fise, era să suni acasă la el, să strîngi din dinți și să te-nhami la acerba umilință de a vorbi cu părinții lui, pe care să-i rogi să-i transmită că ai întîrziat, că-ți ceri scuze și că-l rogi să te sune înapoi. Asta dacă aveai norocul să dai peste o mamă iubitoare și-nțelegătoare și nu peste o scorpie care ți-ar fi închis rapid telefonul cu un „Nu-i acasă!” apăsat și acru la auzul numelui preaiubitului tău. Mai departe, dacă ratai întîlnirea, totul depindea de bunăvoința respectivului.

Desigur, asta e varianta extremă. Varianta cea mai probabilă e că amorezul te-ar fi așteptat. Ți-ar fi zîmbit condescendent și superior și nu ar fi adus în discuție subiectul neplăcut, dar deja expirat, al nefericitei tale întîrzieri. Apoi ați fi pornit, amîndoi, pe Magheru-n sus, vorbind apăsat despre cărți, filme și muzici. De la asemenea date-uri am aflat de The Police, de The Game-ul lui Queen, Wish You Were Here-ul lui Pink Floyd, Noaptea și Aventura lui Antonioni, Pădurea de mesteceni a lui Wajda și 2001: O odisee spațială, printre altele. Filmele le-am văzut împreună cu date-ul la Cinematecă, după care le-am dezbătut cu patimă. Ca apoi să ajungem la cofetăria Scala, Casata sau Ambasador, la celebra savarină ori amandină sau la fel de celebrul profiterol, unde să ne eternizăm într-o conversație cu nuanțe de care pe care. De fapt, o tatonare a atracției dintre noi și o stabilire tacită a relațiilor de putere: care pe care îl place mai mult.

După care, în penumbra serii, mergeam umăr la umăr, amușinînd micile gesturi de intimitate.  Începute, de fapt, la film. Acolo, în întunericul sălii, pe fondul zgomotului de semințe sparte, cotul lui înainta spre cotul tău, odată cu suspansul filmului. La un moment dat, cineva rupea pisica și mîinele se atingeau, se făcea faimoasa și tacita trecere spre un alt tip de intimitate. Astăzi, după gestul ăsta, s-ar fi scris pe Facebook că sîntem într-o relație. Atunci, te ducea, cum am scris deja, la cofetărie. Apoi te conducea pînă acasă (pe jos, de cele mai multe ori) și-ți promitea că te va suna (de pe telefonul fix, cu fir și cuplaj) a doua zi.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
Mituri despre nutriție, dărâmate de un specialist. Carnea nu face rău, pâinea nu îngrașă. Singurele alimente hipercalorice
Carnea nu ne face rău, la fel cum pâinea nu ne îngrașă. Măsura este însă totul, iar alimentele, oricât de sănătoase, nu pot face, singure, minuni în viața noastră, spune medicul nutriționist Laura Ene.
image
A murit tânărul aflat în comă de două luni de la o durere de măsea
Ionuț Marian Călărău, care a stat în comă aproape două luni după ce a ajuns la spital cu o durere de măsea, a murit în spital. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale de familie și prieteni.
image
Fetiță de 11 ani, filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Imaginile au ajuns la colegi
O minoră de 11 ani, elevă în clasa a V-a la o școală din Cluj, a fost filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Filmările realizate în vacanța școlară au fost distribuite colegilor.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.