Cultul virginității

Publicat în Dilema Veche nr. 951 din 30 iunie – 6 iulie 2022
image

Deși înotăm zilnic într-un ocean de știri care se bulucesc, care mai de care, să ne facă să gîndim că lumea a luat-o razna, există unele, mai nebăgate în seamă, care ne-ar putea indica faptul că totuși această „raznă” există în noi, ca un soi de virus al barbariei.

Bunăoară, citesc zilele trecute că „Începînd cu 10 iunie, Institutul de Medicină Legală «Mina Minovici» nu va mai elibera teste de virginitate la cerere”. Recunosc că, în primă instanță, am mijit ochii, ca să fiu sigură că am citit bine, că am înțeles și că știrea datează din zilele noastre. Și nu doar că știrea era din zilele noastre, însă aveam să aflu că discuția privind încetarea eliberării unor asemenea certificate se poartă, de cîțiva ani, la nivel internațional.

La noi, decizia INML a venit în urma unei campanii derulate de Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei Împotriva Femeilor (V.I.F.), #DeNetestat, potrivit căreia testele de virginitate sînt încă efectuate în România „la presiunea părinților sau a potențialilor soți” pentru ca fetelor și femeilor să li se poată stabili „virtutea, onoarea sau valoarea socială în vederea căsătoriei”. Potrivit unui articol din Adevărul, „în 2019, în ţara noastră, testele de virginitate au reprezentat 2% din totalul examinărilor din cadrul unităţilor aflate în subordinea Institutului de Medicină Legală «Mina Minovici» – adică aproximativ 1.000 de teste pe an”. Însă, bineînțeles, cifra ar putea fi mult mai mare, avînd în vedere că aceste date provin doar din unitățile aflate în subordinea INML, fără a fi luate în calcul toate cabinetele medicale private care ar putea efectua aceste teste.

Totuși, acel ceva din mine care tînjește după normalitate a respins ideea că certificarea virginității, această practică barbară, la care sînt supuse fetele duse la ginecolog pentru a li se testa „inocența”, poate fi o mentalitate socială extinsă dincolo de granițele unor grupuri restrînse, etnice sau religioase, închistate încă în tradițiile „cearșafului pătat”. Ignorasem însă gradul de contagiozitate al acestor mentalități toxice. Și aveam să citesc despre un caz de acum cîțiva ani care mi-a deschis ochii asupra realității din teren.

„Fetele virgine fac mustul dulce”

Pe data de 16 iulie 2019, o petiție este înregistrată la CNCD: într-o ediție a emisiunii Viața satului, difuzată la TVR 1, în 2018, proprietarul Cramei Viișoara, Gheorghe Albu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din partea PNL, în 2007, a „promovat ideea că fetele virgine fac mustul dulce”. M-am gîndit c-o fi fost vorba despre o vorbă în vînt, cu iz de inepție, pe care respectivul a aruncat-o în timpul emisiunii. Însă, văzînd imaginile, am încremenit: promovîndu-și crama, ca păstrătoare a tradițiilor, Gheorghe Albu avea un dosar pe care îl fîlfîia prin fața moderatorului și a camerelor spunînd că acolo are „certificatele de virginitate” ale fetelor care zdrobesc strugurii cu picioarele, pentru că, povestea mîndru, „legenda” spune că, dacă fetele n-ar fi virgine, „vinul ar ieși amar”.

Ulterior, potrivit CNCD, Crama Viișoara a susținut, printre altele, că „spectacolul la care se face referire a fost un pamflet”, invocînd „libertatea de exprimare” și faptul că „au fost prezentate tradițiile românești”. La cîțiva ani după consumarea acestui caz, în urma căruia CNCD a decis amendarea Cramei cu 2.000 de lei, același Gheorghe Albu, invitat la o altă emisiune, de data asta la Digi24, care îi promova crama prin burtiere de genul „Vin creat după legende străvechi”, invoca alt soi de tradiții, alte legende – ca, de pildă, punerea de muzică simfonică în cramă –, susținînd că „Dacă te comporți agresiv cu facerea vinului, vinul devine agresiv cu consumatorul”.

Însă nu sînt certificatele de virginitate (precum cele pe care fostul consilier le-a agitat cu mîndrie în emisiune) o agresiune contra femeilor?

Mitul virginității

În octombrie 2018, atît organizații ale ONU, UN Women și UN Human Rights, cît și OMS au emis o declarație comună, în care condamnă testarea virginității – „o practică dureroasă, umilitoare și traumatizantă, constituind violență împotriva femeilor”.

În plus, potrivit OMS și multor doctori, această examinare nu are nici o valoare științifică – „Aspectul unui himen nu este un indiciu al actului sexual și nu există nici o examinare cunoscută care să poată dovedi antecedente de act sexual vaginal. (…) Testarea virginității este doar o chestiune socială, culturală și politică, iar eliminarea ei va necesita un răspuns amplu al societății, susținut de comunitatea de sănătate publică și de profesioniștii din domeniul sănătății”.

Cît de amplu este acest răspuns al societății? Vorbind despre operațiile de himenoplastie (cele menite să refacă himenul), Yvonne Knibiehle, profesor emerit la Universitatea din Aix-en-Provence, specialistă în istoria feminismului și autoarea unuia dintre cele mai ample studii despre istoria virginității, La virginité féminine. Mythes, fantasmes, émancipation, declara într-un interviu pentru Le Point: „În urmă cu cîțiva ani, în clinicile pariziene, se făceau cinci sau șase astfel de operații pe an. Acum se fac patru pînă la șase pe săptămînă! Pentru fetele crescute în cultura musulmană, care și-au pierdut virginitatea din dorința de a se emancipa sau de a se conforma obiceiurilor occidentale, este o metodă de a se împăca cu mediul lor familial, de a începe de la zero prin repararea himenului”.

Din curiozitate, am căutat pe Google operații de himenoplastie în România – primul rezultat a fost un cabinet care promova această operație prin îndemnul „Poți spune «Da» unui nou început” – ceea ce mi-a adus aminte de declarația starletei Paris Hilton, din 2010, citată de Yvonne Knibiehle, potrivit căreia aceasta intenționa să-și facă operația de himenoplastie în vederea căsătoriei, pentru că voia să fie „perfectă” pentru alesul inimii. Sau de declarația din 2019 a rapperului american T.I., care în timpul unui podcast (Ladies Like US) a dezvăluit cu mîndrie că își duce anual fiica (pe atunci în vîrstă de 18 ani), la ginecolog pentru a verifica dacă mai este sau nu virgină. „Mergem în fiecare an la ginecolog pentru a-i verifica himenul. Da, merg cu ea... Și pot spune că, la împlinirea a 18 ani, himenul ei este încă intact. (...) Știu, sînt unii care spun că există și alte moduri, în afară de sex, prin care himenul poate fi rupt, cum ar fi mersul cu bicicleta, atletism, călărie sau alte forme de activitate fizică. Dar eu le răspund: Uite, ce e, doctore, fata mea nu călărește, nu merge cu bicicleta și nu face sport. Verifică-i, te rog, himenul și dă-mi rezultatele mai rapid.”

Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește astfel granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.

Și, bineînțeles, aceste prejudecății și practici nu fac decît să dea muniție curentului feminist care acuză societatea patriarhală – „Virginitatea este unul dintre multele moduri în care se exercită patriarhatul: este o modalitate prin care sexualitatea femeilor poate fi controlată de bărbați, prin faptul că sexualitatea ei nu-i aparține ei, ci viitorului soț”, este de părere Lauren Rosewarne, lector la Catedra de Științe Sociale și Politice de la Universitatea din Melbourne, care a adăugat că nimeni nu ridică problema virginității masculine și că nimeni nu s-ar aștepta ca vreun bărbat să-și demonstreze „inocența”.

Pe de altă parte, cred că perpetuarea acestor stereotipuri este împărțită, dacă e să mă refer doar la declarația făcută de Paris Hilton (care voia să redevină pură prin himenoplastie) sau la reacția celor două realizatoare ale podcast-ului Ladys Like Us, cele care l-au intervievat pe T.I. și care, în timpul afirmațiilor vedetei, chicoteau ca și cînd auzeau o glumă bună. Însă testul de virginitate nu este o glumă, nici măcar una proastă, iar în ceea ce privește acest mit al virginității, concluzia profesoarei  Yvonne Knibiehle pare a fi încă una general valabilă: „Tindem să credem că virginitatea nu mai are nici o semnificație pentru noi. E greșit. Corpul feminin continuă să fie perceput și azi drept un simbol”.

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.