CU UN OCHI LA RAPORT ŞI CU ALTUL LA CLAUZĂ

Manuela PREOTEASA, Cristian GHINEA
Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cum am făcut Dacă nu ştiţi, aflaţi acum că marea ştire a săptămînii următoare e raportul de ţară al Comisiei Europene privind România. Ar fi trebuit să fie ultimul şi în funcţie de el să se aplice sau nu clauzele de salvgardare. Dar, cum profesorii îngăduitori amînă corigenţa, şi Comisia a stabilit că va mai exista un raport în primăvară. Oricum, asta nu scade tensiunea aşteptării. Mulţi ştiu deja că va fi mai bun decît cel de anul trecut. Noi nu ştim încă, aşa că am rugat nişte experţi independenţi să evalueze progresele făcute de România în domenii-cheie, de la precedentul raport încoace. Cititorii Dilemei vechi sînt deja familiarizaţi cu schema, de cînd am evaluat anul trecut ofertele electorale: trasezi criterii de performanţă, iei nişte experţi serioşi şi îi rogi să dea note. Unii ar putea strîmba din nas, au şi făcut-o, în ideea că evaluarea nu are cum scăpa de subiectivism. Le dăm o veste proastă: şi raportul de ţară este făcut de oameni şi e marcat de subiectivism. Noi am utilizat expertiza internă pentru a oferi aprecieri alternative. Este, pînă la urmă, un exerciţiu de orgoliu: putem şi noi să ne criticăm profesionist, nu doar cei de la Bruxelles. Ne-am oprit cu evaluarea la cinci domenii. Trei sînt cele mai sensibile şi aici ne atîrnă clauzele deasupra capului: justiţia, politicile anticorupţie (am preferat să le tratăm separat) şi concurenţa. Alte două nu au clauze, dar sînt sensibile, dată fiind întîrzierea istorică ce separă România de Uniune. La fiecare domeniu, am evaluat: adaptarea legislaţiei la cerinţele din ultimul raport; gradul de implementare; capacitatea administrativă; voinţa politică; realismul în angajamente; plus un element opţional propus de fiecare expert. Bineînţeles, criteriile şi chestiunile punctuale au fost diferite pentru fiecare domeniu. Apoi am cerut comentarii asupra evoluţiei mediului politic în ultimul an. Cum criteriile politice nu sînt la ordinea zilei, nu am notat acest domeniu (era şi greu de cuantificat ce anume înseamnă progres aici). Dar, cum spaţiul public este aproape obsedat de politică şi de UE, deoarece ne îngrijorăm că orice prostie spusă de mai ştiu eu care politician ar putea afecta integrarea europeană, am ales doi reputaţi politologi pentru comentariile generale asupra a ce s-a întîmplat cu politica, politicile şi politicienii, în anul scurs de la precedentul raport. Cîrcotaşii ar putea găsi şi alte domenii care meritau studiate. Sîntem de acord cu ei. Am avut dileme dacă să evaluăm şi administraţia publică. Dar cum revista ne-a pus la dispoziţie un spaţiu limitat, îi lăsăm pe cîrcotaşi să se ocupe de administraţie. Concluziile mai jos, detaliile suculente în interior. Şi ce-a ieşit Actuala guvernare a decuplat vechile reţele de corupţie de la o parte din resurse, ceea ce face ca voinţa politică în lupta anticorupţie să fie privită pozitiv de expertul optimist în domeniu, Radu Nicolae. O privire de fond, îndreptată spre prevenirea corupţiei găseşte însă Guvernul, în ansamblul său, cu un picior în aer: chiar dacă unii paşi s-au făcut, jumătăţile de măsură nu rezolvă o boală atît de grea (în viziunea expertului pesimist, Codru Vrabie). Ambii au apreciat mai degrabă schimbările în legislaţie şi au notat negativ capacitatea administrativă şi implementarea. Per ansamblu, capitolul anticorupţie ratează de puţin nota de trecere: 4,9. Dar nu e cazul ca Monica Macovei să se supere pe noi. Acolo unde lucrurile depind mai mult de domnia sa, evaluările au fost mai bune, iar din comentarii (la justiţie, anticorupţie, mediu politic) este cea mai lăudată persoană oficială, ceea ce nu e puţin lucru într-o ţară de cîrcotaşi. Media pe justiţie: 6,8. Ambii experţi au notat foarte bine voinţa politică şi au depunctat capacitatea administrativă. Georgiana Iorgulescu ridică în comentariul său problema spinoasă a conştiinţelor. Dincolo de rapoarte, sînt mai greu de reformat. Şi, în definitiv, o singură voce e prea puţin, chiar dacă se află în fruntea ministerului, e nevoie de mai multe - spune celălalt expert, Dan Stoica. Aproape de justiţie se plasează concurenţa: 6,7. Ajutoarele de stat au reprezentat unul dintre cele mai sensibile aspecte în negocieri, iar controlarea lor aduce o notă relativ bună. Dar problemele liberei competiţii nu se reduc la atît, iar preţurile ascunse ale eliminării unor facilităţi s-ar putea să nu fi ieşit încă la iveală. Cu o lună în urmă, pe 22 septembrie, o ştire răzleaţă arăta că Mexicul a introdus taxe de 67,3% pentru produsele de oţel de la Mittal România, pentru că aveau preţ de dumping. În faţa aceloraşi probleme, Comisia Europeană nu a pus taxe, ci unsprezece condiţii, din care patru privesc concurenţa. Cînd Tăriceanu i-a anulat ajutoarele de stat lui Mittal (care deţinea anul trecut 83,42% din întreaga producţie internă de oţel, potrivit Institutului Metalurgic din România), gigantul n-a cîrtit public. În schimb, peste puţin timp, a licitat pentru portul Galaţi. Şi a cîştigat. Aşa merg lucurile. Exemple interesante mai sînt: cînd preţul la benzină o luase în sus, oficialii OMV au motivat doct: "să nu facem dumping pe piaţa externă". Dar un expert în energie din SUA a rîs: dumping e cînd ieşi pe piaţa externă sub cost, iar nu cînd nu te aliniezi la un preţ care, independent de tine, variază afară. Suprinzător pentru noi, cea mai mare medie apare la agricultură: 7,5. Voinţa politică capătă aici o uluitoare sub-medie de 9,5. Depunctarea a venit, din nou, de la capacitatea administrativă de a implementa angajamentele luate. Experţii nu spun că satul românesc este unul european, dar noi nu evaluăm aici ţăranii, ci miniştrii şi instituţiile. Altfel, un reportaj de pe anchete.ro povestea că un ţăran din Moldova s-a interesat la Agenţia SAPARD cum să ia cîteva mii de euro să îşi mai cumpere vreo şase vaci. Funcţionarul i-a dat, amabil, o dischetă: "găsiţi toate informaţiile acolo". Pentru a vedea şi partea pozitivă, exemplul Poloniei arată că fermierii şi-au îmbunătăţit mult starea de spirit cînd au început să primească banii europeni, potrivit schemei de subvenţii pentru agricultură. Iar banii îi primeau în bancă, prin urmare şi-au deschis toţi conturi în bănci, dezvoltînd sistemul financiar. Revenind pe meleaguri neaoşe, România trebuie să-şi facă mai întîi agenţia de plăţi, ceea ce nu se va întîmpla chiar mîine. În schimb, capitolul codaş este mediul: 4,6. Ceva progrese legislative au fost remarcate, dar per total situaţia "verzilor" este albastră. Poate şi din cauză că protecţia ariilor naturale este remarcată de ambii experţi ca marea problemă a domeniului. Happy-end Se spune că cea mai fericită e ţara care nu apare niciodată în deschiderea jurnalului de ştiri externe. Oare cînd a fost ultima oară Elveţia în prime-time? În schimb, premierul Berlusconi a răsfăţat jurnalele de ştiri cu scandalurile de corupţie în care a fost anchetat. România nu e Elveţia, dar Italia e în Uniunea Europeană. Aşa că tragem speranţă că şi noi vom fi, cu scandalurile noastre latine şi cu corupţii noştri cu tot. Vă urăm un raport plăcut!

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre viața filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre viața filosofului. Un scenariu inactual
În cazul filosofilor, atenția cu care le este citită și judecată biografia este mai mare decît în cazul scriitorilor sau pictorilor.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospețimea naturală a dimineții, roua trece în registrul auroral al vieții spirituale, care are nevoie de speranța eficace a începuturilor și a reînnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educație religioasă
În copilărie nu știam ce se serbează de Paști. Știam că se vopsesc ouă roșii și chiar, mai tîrziu, că vine Iepurașul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.