Cîteva aventuri în Albania și Grecia (ultimul episod) – cazări, prețuri, oameni, plăceri și neplăceri

Publicat în Dilema Veche nr. 1013 din 7 – 13 septembrie 2023
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg

După ce anul trecut am petrecut o lună în Albania, cu o bursă literară, anul acesta ne-am propus un itinerar de vacanță, de această dată cu mașina, deci un road-trip care să includă zona Korçë și Moscopole – faimosul oraș al aromânilor din care au mai rămas doar cîteva vestigii – și cîteva zile pe litoralul albanez, plus două opriri în Grecia. Nu am făcut rezervări înainte, tocmai pentru a fi cît mai spontani și mai flexibili, însă de mai multe ori socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea de pe drum.

Homeleși pe litoralul albanez și o mare decentă

Așadar, după ce am străbătut toți munții Albaniei și am făcut 200 de kilometri în cinci ore, pe drumuri imposibile, iată-ne ajunși la malul Mării Ionice, cu intenția de petrece aici ultimele zile din călătoria noastră. Nici de data asta nu rezervaserăm nimic înainte, însă nu mă îngrijoram prea tare, cu un an în urmă, în plin sezon, găsisem în ultima clipă locuri de cazare mai mult decît decente pe booking.com, cum ar fi un hotel chiar la malul mării, în Sarandë, cu 60 de euro pe noapte. Nu știu ce s-a întîmplat între timp și cum de a reușit Albania anul acesta să depășească multe alte țări europene printre care și România în ceea ce privește numărul de turiști străini, însă litoralul lor, care nu e deloc mic ca întindere, era plin pînă la refuz. Am avut senzația unei invazii. Poate au știut cum să-și facă reclamă, pozele photoshopate cu riviera albaneză arată idilic, sînt exact ceea ce ne închipuiam și noi că vom găsi aici – plaje sălbatice și oarecum pustii, golfuri cu apă limpede, sate cu case albe din piatră cocoțate pe munte, liniște, natură. Aiurea! Poate că o fi și așa, însă nu în luna august. Ajungem în satul Borsch și nimerim pe o plajă lungă, dar îngustă, înțesată de oameni, umbrele, șezlonguri, abia dacă văd marea printre corpuri, mîini și picioare care se agită ca la manifestație, beach bar lîngă beach bar, niște coșmelii cu un aer rustic, ne oprim la unul dintre ele ca să simțim atmosfera și să ne uităm un pic pe booking. Nu prea găsim nimic sub 100 de euro, poate doar un cort în camping care și ăla e 30, prețuri de Italia de peste mare și oricum ne dăm seama din prima că nu ne place aici. În sat s-au construit haotic tot felul de stabilimente pentru turiști care par neterminate și kitsch, astea sînt „vilele” cu prețuri exagerate, locul nu pare sălbatic, mai degrabă neîngrijit, maidane, buruieni și gunoaie, o mică mahala la malul mării. Ne urcăm în mașină ca să vizităm un stabiliment din ăsta care pare să aibă camere libere, însă rămînem blocați pe faleza din pămînt unde sînt zeci de mașini cu oameni care vin și pleacă de la plajă, unii întorc, alții dau cu spatele, unii nimeresc în șanț, se turează motoare, claxoane, gropi și denivelări, se ridică praful. OK, la Borsch e atît de rustic încît nu s-a inventat încă asfaltul. Vedem locul respectiv, nici nu mai îndrăznim să întrebăm nimic, e un soi de hambar care adăpostește niște camere la ferestrele cărora flutură prosoape întinse la uscat. Deja să lasă seara. „Parcă văd că dormim în mașină”, rîde I., dar nu e rîsul lui. Hotărîm să mergem într-un oraș mai mare unde să luăm o cameră la un hotel, orice hotel, iar a doua zi, mai odihniți, să stabilim ce vom face mai departe. Cel mai apropiat oraș e Sarandë, la vreo 40 de minute, oraș mare și turistic, e imposibil să nu găsim ceva, deși pe site și aici totul pare cam full. Pe drum chiar fac o rezervare: un apartament, 80 de euro și e în vîrful dealului. După zece minute ne sună proprietarul: nu veniți, ne pare rău, dar tocmai azi ni s-a spart o țeavă și nu avem apă, nu putem să vă primim, anulați rezervarea. Am aceeași senzație neplăcută de overbooked de la cursele de avion low-cost – știți, avem o problemă și s-ar putea să nu zburați astăzi, dar mai așteptați, poate se rezolvă, mi s-a întîmplat o dată la Roma. Anulez rezervarea, totuși ne îndreptăm spre locul respectiv pe care l-am pus pe GPS, cine știe, poate se răzgîndesc oamenii ăia sau repară țeava. E noapte, sîntem într-un oraș necunoscut unde se merge bară la bară. Caut cu frenezie pe site, au mai rămas doar hoteluri cu 200, 300 de euro, ce prețuri sînt astea? Unde sîntem? Oare nu în Albania? Îmi dau seama că ne învîrtim în cerc pe cîteva străzi, toți turiștii din oraș au ieșit la plimbarea de seară, în special cu mașini de fițe, ca să le afișeze, alții se revarsă pe trotuare în mulțimi compacte, unii urlă, alții se ceartă, muzica urlă și ea și nu găsim nici măcar un loc de parcare unde să ne tragem sufletul și să ne gîndim la ce e de făcut, mereu sîntem presați din spate să înaintăm în convoi, sensuri unice, străzi în pantă, nimerim într-o fundătură și ne oprim. Nu vom mai ieși în veci de aici decît cu spatele. Sîntem atît de obosiți încît nici măcar nu mai putem să ne certăm și noi, așa cum ar face orice cuplu normal într-o astfel de situație. Lăsăm mașina într-o dungă, ne așezăm pe o bordură, pe strada care se înfundă e întuneric beznă, jos, undeva departe, se văd luminițele vapoarelor de pe mare, scot din portbagaj niște vin cald, am și tirbușon, deschid sticla și gîlgîim din ea. „Eu mai departe nu merg!”, zice I. „Și nici 300 de euro pe un hotel din Sarandë ăsta nu dau.” Ar mai fi o soluție, zic eu. Sîntem aproape de Ksamil, altă stațiune, dar asta e chiar ultima fiță în materie de mare albaneză, Maldivele din Albania, apă mai mult decît turcoaz etc. Caut pe booking și se pare că am noroc: cameră liberă, 60 de euro. Rezerv, scoatem cu nervi mașina din fundătură și o pornim. Pe drum, mă sună proprietarul, ăsta măcar e un om cinstit – că să nu venim, au venit alții înaintea noastră și au dat camera, au „uitat” să o scoată de pe booking, îi pare rău. Dar sîntem deja în Ksamil care la prima impresie e un soi de Vama Veche mai decrepită. Iau inițiativa și intru într-o chestie care se cheamă „family hotel”. Mă întîmpină un albanez tînăr și șmecher. Aveți camere libere cumva? Păi, am avea una, dar așteptăm pe alții, dacă nu o vor ăia, v-o dau vouă. Perfect, așteptăm și noi, ne dăm seama că n-am mîncat nimic de dimineață, albanezul înfulecă niște mici de-ai lor. Vin „ăia”, sînt niște francezi, intră femeia în cameră și iese țipînd la bărbat-su în franceză (noroc că înțeleg cîte ceva): „Mi-ai zis că mă duci la un hotel, cum să dau 100 de euro pe mizeria asta?”. Albanezul ne zîmbește și „traduce” apoi în engleză: „Nu le dau camera, voiau să stea șapte oameni în ea... niște nesimțiți!”. Și îmi înmînează solemn cheia. Cînd deschid ușa, cade clanța. Camera însă se dovedește a fi un mic apartament, măcar e funcțional și curat. Mici din ăia mai aveți? – întreb. Nu, că am închis bucătăria, dar mergeți la vecinii noștri ca să mîncați. Mîncăm bine, ca oriunde în Albania, un risotto cu fructe de mare ca la mama lui, adică în Italia de peste mare. E miezul nopții. Ne trezim la 7, în camera de alături o gagică urlă la partenerul ei într-o limbă necunoscută și îl tot face „golan”. Am neplăcuta senzație că pe litoralul albanez în plin sezon toată lumea se ceartă. Nici măcar nu mai am curiozitatea să văd „Maldivele”, plaja celebră din Ksamil, schimbăm ultimii bani albanezi în euro și, oricît aș iubi eu Albania, fugim în mod rușinos în Grecia, granița e la 30 de kilometri. La ieșirea din Ksamil e o coadă imensă pe sensul opus, îmi dau seama că sînt băieții care se plimbau cu o seară în urmă cu mașini de fițe prin Sarandë, iar acum vin la plajă la „Maldive”.

Pe autostrada grecească, rezerv o cameră la întîmplare la Agia Triada, lîngă Salonic, experiența albaneză cere un pic de odihnă. Primesc imediat un mesaj – să vezi că și ăstora li s-a spart o țeavă, mă sperii eu. Nu, ne urează bun venit și ne întreabă ora sosirii. Camera costă 50 de euro pe noapte, e într-un hotel cochet, are o terasă cu vedere la mare, văd marea dimineață chiar din pat. Locul este o surpriză plăcută, exact ceea ce numesc eu o mare decentă, plajă puțin aglomerată, cu nisip, o faleză lungă, amenajată cu bun gust și asfaltată, desigur, market cu de toate la doi pași, taverne, la una dintre ele seara cupluri trecute de 60 de ani dansează, însă la miezul nopții e o liniște reconfortantă, doar valurile, Salonicul se vede în zare, se poate merge cu barca dacă ai chef să-l vizitezi. Nu sînt mașini blocate în ambuteiaje, nu claxonează și nu se ceartă nimeni. Încep să înțeleg obsesia noastră națională pentru Grecia (v-am zis, sînt cam nedusă în Grecia), aș sta aici încă o săptămînă, dar vacanța noastră s-a terminat.

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

vaci facebook jpg
Animalele care au hrănit generații întregi de români, pe cale de dispariție. Mai avem doar 68 de exemplare dintr-o rasă. Importurile le-au luat locul
Rasele autohtone de porci, vaci, oi și capre, care au hrănit generații întregi de români, riscă să dispară definitiv. În timp ce alte țări și-au transformat patrimoniul genetic în afaceri profitabile și branduri naționale, România lasă în urmă o moștenire valoroasă și ajunge să importe produse.
Copil nou nascut Foto magnific jpg
Se nasc din nou copii infectați cu rujeolă. Medicii americani avertizează: „Vedem niveluri ale îmbolnăvirilor nemaiîntâlnite de 30 de ani”
Medicii din Statele Unite avertizează asupra reapariției rujeolei congenitale, o formă rară a bolii, transmisă de la mamă la copil în timpul sarcinii. În mai puțin de doi ani, au fost raportate 13 cazuri la nou-născuți și 112 îmbolnăviri în rândul femeilor însărcinate.
cioara jpg jpeg
Ciorile pot lua decizii de două ori mai repede decât oamenii. Descoperirea care schimbă tot ce știam despre ele
Ciorile demonstrează că inteligența păsărilor este mult mai complexă decât se credea până acum. Un studiu arată că aceste înaripate pot analiza informații vizuale și pot lua anumite decizii de aproape două ori mai repede decât oamenii și maimuțele.
theo rose instagram jpg
Cum ajunge un fragment video să stârnească un val de indignare. Lecția controverselor de la concertul Theo Rose
Apariția unor copii îmbrăcați în uniforme de pionieri pe scenă, la concertul lui Theo Rose, a stârnit un val de critici pe rețelele sociale. Unii au acuzat-o pe artistă că promovează comunismul, în timp ce organizatorii au explicat că spectacolul urmărea, dimpotrivă, să condamne regimul comunist.
image png
image png
Bosnia Hertegovina vs  Romania (Sportpictures) 2 jpg
România, codașă, dar optimistă în Liga Națiunilor. Ce au declarat „tricolorii”
România își îndreaptă atenția către barajul din primăvară.
Detectorist surprins cu drona într un sit Sursa Dan Culic  Facebook jpg
Un detectorist prins într-un sit arheologic din Sălaj reaprinde războiul dintre arheologi și vânătorii de comori. „La fiecare ieșire întâlnești sute de gropi”
Un detectorist surprins cu drona într-un sit arheologic din Sălaj a reaprins disputa dintre specialiști și „vânătorii de comori”. Mulți arheologi au reclamat braconajul și siturile ciuruite de gropi, în timp ce amatorii de detecție își apără hobby-ul și susțin că fac servicii statului român.
Jonestown Houses foto Wikipedia jpg
18 noiembrie 1978: Tragedia de la Jonestown, unde peste 900 de oameni s-au sinucis la ordinul liderului de sectă Jim Jones
La 18 noiembrie 1978, a avut loc sinuciderea în masă de la Jonestown, în urma căreia peste 900 de oameni și-au pierdut viața. Tot pe 18 noiembrie, în 1906, s-a născut pictorul Corneliu Baba.