București, o prelungire a comunei Voluntari

Publicat în Dilema Veche nr. 742 din 10-16 mai 2018
București, o prelungire a comunei Voluntari jpeg

M-am născut în București, nu m-am mîndrit niciodată cu asta și nici n-am avut vreun sentiment de apartenență de genul „De unde ești?“, „Din capitală!“. Ba chiar aveam o ușoară senzație de jenă atunci cînd eram mică, iar vărul meu de la Cluj – un oraș în care m-am simțit mereu ca acasă – susținea că în Ardeal e adevărata civilizație și ne numea pe „noi“, bucureștenii, „mitici“. Faptul că m-am născut într-un oraș mare mi-a marcat probabil viitorul, mi-a dat șanse în plus, deși toată viața am încercat să fug din orașul cel mare și să găsesc spații mai mici care să mă reprezinte. Familia tatălui meu, în mare parte dispărută, are multiple rădăcini aici, istoria ei se leagă de istoria orașului. Un stră-străbunic, Dedu, a venit tocmai din Albania ca să se stabilească în București și să devină, atunci cînd se putea, industriaș. „Casele lui Dedu“ au rămas undeva în memoria orașului, numele – cel legat de familia noastră – s-a pierdut în timp. Averea s-a risipit cu bună știință, același Dedu a jucat o moșie la cărți, atunci cînd știa că naționalizarea era inevitabilă. Străbunica, Florica, a fugit în Franța, unde a și murit. La Monte Carlo, găsise o metodă de jucat la ruletă care i-a asigurat un final de viață oarecum luminos și liniștit. O strămătușă, tanti Geta, soția generalului Stan Poetaș, un mare erou al Primului Război Mondial, a murit în mizerie și bolnavă de demență senilă, într-o garsonieră pe strada Paris, dată din milă de statul comunist. Bunica Dedu a trăit o jumătate din viață într-un apartament la comun, de pe strada Galați; erau atît de înghesuiți acolo încît a preferat să-și trimită copilul la un internat, în clasele primare, ca să nu-l chinuie. Ițe nevăzute mă leagă de orașul acesta, aș vrea la un moment dat să încerc să adun laolaltă toate aceste cioburi, toate aceste destine, ca să-mi dau seama unde este locul meu în toată povestea asta complicată, însă toți cei care ar putea să-mi povestească sînt morți de mult.

Mama mea, în schimb, după ce a terminat facultatea de inginerie de la Cluj, ca șefă de promoție, a ales cea mai bună repartiție posibilă – la București. Voia să fugă de orașul mic, provincial – așa i se părea ei Clujul pe atunci –, să se piardă într un oraș mare. Cred că ar fi ales New York-ul dacă ar fi putut, cît mai departe de casă. Se săturase ca atunci cînd se pupa cu un băiat pe Strasse să afle tot Clujul, inclusiv tatăl ei, cam milităros din fire, care lucra în cadrul Armatei. Părinții mamei, țărani din Oltenia, erau prima generație „la oraș“ și toată viața au dus dorul pămîntului aproape sterp și prăfos, dogorit de arșiță, al satului lor de baștină de pe lîngă Slatina. S-au adaptat însă vieții la bloc – tăiau în cadă găinile pe care le mai primeau de pe la țară, iar după ce primiseră un petic de grădină, just for fun, în spatele blocului, în Gheorgheni erau spații verzi destul de generoase –, mama-mare își petrecea întreaga vară cu fundu-n sus pe mica ei tarla ca să ude și să plivească, să cultive ceapă și morcovi.

Anumite obiceiuri nu pot fi dezrădăcinate de fel, chiar dacă statul comunist a mutat masiv oameni de la țară la bloc, în marile orașe. Nimeni nu s-a gîndit la sentimentele acelor oameni, ca și cum ai smulge din pămînt niște plante și le-ai cultiva în altă parte, sperînd că ele or să se aclimatizeze. Aparent, era mai bine – un job stabil, serviciu, cum se numea pe atunci, în fabrici și uzine, o cutiuță de cel mult 50 de metri pătrați, termoficare, apă caldă. Însă oamenii ăștia n-au aparținut niciodată orașelor și nici măcar copiii lor, educați în același spirit – al micii comunități, al trocului, al bîrfei –, care mereu au tînjit după casa „pe pămînt“, după răsadul de roșii, după cerul atît de aproape vara și de plin de stele, de puteai să le atingi cu mîna. Oamenii ăștia strămutați nu avut niciodată un simț civic care să rezoneze cu spațiul citadin, n-au putut face nimic pentru oraș pentru că pur și simplu n-au știut ce să facă. Doar l-au populat.

În clasele primare, trei sferturi dintre colegii mei aveau cîte o „mamaie“ la țară. Îi indiviam, eu nu aveam o „țară“ a mea. În apartamentul din Militari unde familia noastră a locuit puțini ani, la un moment dat, a fost o inundație în baie. Mama i-a atras atenția vecinului de sus, un muncitor, că s-ar putea să fie o scurgere la cada lor. I-a răspuns: „Nu se poate, doamnă, nu-i de la noi… noi nu facem baie decît sîmbăta!“

Lucrurile s-au mai schimbat de atunci, însă nu într-un mod fundamental. Trăind aproape 40 de ani aici, am văzut orașul luat cu asalt în valuri, chiar dacă regimul comunist se dusese naibii. Am auzit pe stradă toate graiurile limbii române și mi-am zis că e normal să fie așa, un mare oraș accesibil și rîvnit de toți. Am cunoscut studenți din Republica Moldova care veneau aici pe locurile gratuite, la facultățile de arte, și frecau menta patru ani. Beau, filozofau și fumau „sfoară“. Cei talentați sau mai degrabă cei care au reușit să se descurce au rămas, alții s-au întors sau au plecat mai departe spre orașe și mai mari, mai ofertante. Am văzut studenți romi de prin satele din Bărăgan, tot pe la facultăți de artă, care nu aveau nici o treabă cu arta și mi-am zis că e normal să fie așa, li se acordă o șansă. Mulți și-au găsit un rost, alții din nou s-au întors sau au ajuns și mai departe. Orașul ăsta a primit de-a lungul timpului valuri și valuri de migrație, la fel ca Londra, Parisul sau New York-ul, însă toată această migrație i-a dat lui o identitate? L-a făcut mai divers, mai viu, mai „inteligent“? De ce am oare senzația că Bucureștiul e și acum, de fapt, dincolo de bruma de istorie care i-a mai rămas, un mare sat?

În ultima vreme sînt mai preocupată de orașul meu decît eram în trecut. Mă gîndesc mai mult la familia mea și la oamenii care au construit ceva aici. Și mi e ­milă de orașul acesta, mi-e milă de oamenii care au venit aici din toate părțile țării și n-au știut ce să facă cu el, cum să l locuiască. În anii ’90, bazarul de la Europa – podul Colentina – mi se părea capătul unui lumi bune posibile, dincolo de el se sfîrșea civilizația și începea mahalaua, celălalt tărîm. Comuna Voluntari, „la țară“. O „țară“ a prostului gust, a manelelor, a vilelor țanțoșe care se ridicau printre căsuțe de chirpici, a beției de la prima oră a dimineții, a kitsch-ului lălăit pe marginea șoselei, de la kebab la draperii și perdele. Mi-am tot zis că, în momentul în care marele oraș se va întinde ca o ciupercă gigantică asupra unor astfel de zone limitrofe, ele vor arăta altfel, așa cum am văzut că arată toate suburbiile marilor orașe, pline de spații verzi, lacuri și păduri. Ei bine, nu, la noi se întîmplă exact invers – asistăm la „voluntarizarea“ treptată a Bucureștiului. Și aici nu e vorba doar de administrație, e vorba de oamenii care își doresc să-și aducă mahalaua în oraș și să-l sufoce definitiv, pentru că li se permite, modelele lor fac parte, de fapt, din administrația orașului. Aș întreba-o pe doamna Firea: ce legătură sinceră, profundă are, de fapt, cu Bucureștiul? De ce și-ar dori ea să facă din orașul ăsta maltratat de un regim comunist, de un cutremur devastator, de nepăsare și de „țăranii“ care caută aici doar un sat mai mare în care să-și arate mușchii a good place to live? Însă n-o pot întreba, pe pagina ei de Facebook – persoană publică – toate comentariile negative sînt cenzurate. Pagina ei e plină de felicitări, de confetti și de baloane și, din cînd în cînd, de comentariile unor „postaci“ care o recomandă pentru alegerile prezidențiale. Noi, ăștia, din familiile Dedu, Poetaș sau alte familii mai mari sau mai mici de aristocrați, boieri, meșteșugari, industriași, cofetari care au contribuit cumva la dezvoltarea acestui oraș, n-avem nici un cuvînt de spus, orașul nu ne mai aparține. Nu mai locuim în București, locuim, de fapt, într-o prelungire a comunei Voluntari.

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Pățania unui turist român în Istanbul. Cât a plătit pentru kebabul consumat în Marele Bazar
Un turist român a avut parte de o surpriză uriașă după ce a cerut nota de plată pentru un kebab cumpărat în Marele Bazar din Istanbul. Și-a împărtășit mai apoi experiența pe o pagină de Facebook dedicată turismului din Turcia.
image
Un nou blocaj pe piața legumelor. „Avem solarii pline de tomate care vor rămâne nerecoltate”. Cât a scăzut prețul
Legumicultorii se confruntă cu un nou blocaj pe piață, prețul tomatelor scăzând atât de mult încât nu-și mai acoperă nici cheltuielile cu recoltarea, spun aceștia. Nici la acest preț însă nu mai reușesc să vândă.
image
Secretul refacerii virginității. Rețeta unei contese medievale care a făcut furori în secolul al XVI-lea
Plantele medicinale, soluțiile de înfrumusețare și alchimia au fost pasiunile mai multor contese și regine din Europa secolului al XV-lea. Unele au rămas în istorie pentru „rețetele” controversate de întinerire și chiar de „restaurare” a virginității.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.