Bătrînețea. Partea plină...

Publicat în Dilema Veche nr. 368 din 3 - 9 martie 2011
Mai mult decît servicii jpeg

De curînd, o prietenă mai tînără mi-a mărturisit că nu se simte confortabil în preajma bunicilor ei pentru că, de fapt, nu a mai avut niciodată... bătrîni în preajmă. Afirmaţie care, mărturisesc, m-a şocat întrucîtva. Mai ales poate pentru că eu mi-am petrecut o mare parte a copilăriei, a adolescenţei, şi nu numai, la bunici. 

Cînd creşti, de mic, cu oameni de toate vîrstele în preajmă, nu cred că faci neapărat, sau de la început, distincţia între „bătrîni“ şi „mai puţin bătrîni“. Toţi sînt „ai tăi“, cam în aceeaşi măsură. Nici nu observi, cel puţin în prima parte a copilăriei, diferenţele de moravuri… Desigur, după o anumită vîrstă, începi să conştientizezi deosebirile. Dintre tine şi bunici, dintre părinţi şi bunici. Dintre felul în care se petrec ritualurile zilnice sub acoperişul părinţilor şi sub cel al bunicilor. Cei din urmă (cel puţin în cazul bunicilor mei) tind să se culce mai devreme şi să se scoale aşijderea, să mănînce mai puţin, să se îmbrace mai puţin cochet, să iasă mai rar din casă şi să facă economie, la tot ce se poate. 

Repet, lucrurile astea nu sînt, evident, generale, şi se referă la bunicii mei personali, şi la alţi bunici din epoca ceauşistă şi din perioada de tranziţie. Probabil că în ziua de azi bunicii sînt mai activi, şi mai călători, şi poate că nu mai fac atîta economie. De altfel, i-am şi văzut ducîndu-şi nepoţii peste tot, „la activităţi“, pe unii chiar conducînd, pe alţii mergînd la restaurant sau petrecîndu-şi vacanţele cu preţuri rezonabile în Bulgaria sau Grecia. Şi, mai mult de atît, unii dintre ei muncesc, chiar în străinătate: am întîlnit deja cîteva cazuri de oameni de vîrsta a doua spre a treia care se duc în  „ţările calde“, culmea, vara: copiii care muncesc acolo îi ajută să-şi găsească slujbe sezoniere, gen spălatul vaselor (la maşină…), cu care să-şi mai completeze veniturile mizerabile de aici. 

Pe vremea lui Ceauşescu, era, evident, mai greu să-ţi găseşti de lucru după pensionare. Se putea şi atunci, cel puţin o perioadă (ştiu că şi bunicul meu a mai lucrat un timp tot în domeniul lui, cel de finanţe). Dar toate cele de mai sus sînt valabile doar pentru o primă categorie de… bătrîneţe: prima bătrîneţe, dacă-i putem spune aşa, în general cea pînă-n 70. De la 70 încolo, în multe cazuri ne întoarcem, simplificînd, la genul de viaţă dus de bunicii mei.  

Şi la remarca prietenei mele mai tinere. Desigur, e greu să trăieşti alături de oameni mai în vîrstă decît tine, dar nu din motivele pe care le invoca ea (diferenţă de tabieturi şi plictiseală). Ci din complet altele, mai grave: mai întîi, pentru că ai, astfel, conştiinţa propriei perisabilităţi şi a propriei imagini în viitor; şi apoi, pentru că e dureros să constaţi cum starea unor persoane atît de apropiate ţie, de care eşti legat trup şi suflet, se deteriorează sub ochii tăi.  

Nu e plăcut nici măcar să vezi cum bunica ta adoarme aproape imediat ce a început un film, darmite să ajungi să constaţi că nu mai ţine minte, nu mai ştie de ea, nu se mai poate mişca… Şi, cu toate acestea, se întîmplă, cu ocazia asta, şi un lucru bun: îţi dai seama de, eufemistic spus, imperfecţiunile fiinţei omeneşti şi de neputinţele ei fiziologice. Şi ajungi, dacă eşti un om cît de cît normal, să le iei ca atare, să înţelegi că există şi să nu-ţi fie scîrbă de ele. 

Ce parte plină vezi, cel puţin pînă aici, veţi spune? Conştientizarea unei alte vîrste, pe care s-o priveşti ca normală – ar fi un exemplu. Toleranţa faţă de cei ce au ajuns, înaintea ta, într-o etapă mai puţin plăcută a existenţei – ar fi alta. După care vin lucrurile cu adevărat plăcute, pe care numai cine nu a avut bunici nu le ştie: bunicii sînt aproape singurele persoane din lume care sînt mereu acolo pentru tine, la orice oră din zi şi din noapte. Părinţii, poate, sînt ocupaţi. Partenerii sînt trecători. Dar bunicii nu numai că sînt acolo, dar şi au, faţă de nepoţi, o toleranţă şi o iubire aproape necondiţionate (să fie numai propria mea experienţă?). 

Ar trebui să închei, ca să umplu „partea plină“, cu înţelepciunea pe care, presupunem noi, o dobîndim la bătrîneţe. Tot din experienţă proprie, mă abţin de la această concluzie.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.