Apostolii lui Stalin – Cazul eroinei care-a învăţat alfabetul la 26 de ani

Laurenţiu UNGUREANU
Publicat în Dilema Veche nr. 549 din 21-27 august 2014
Apostolii lui Stalin – Cazul eroinei care a învăţat alfabetul la 26 de ani jpeg

„Simt că moartea se apropie, mai am de trăit poate cîteva ore. Nu vreau să mor aci, în această casă. Voi trebuie să duceţi munca mai departe. Cu cîtă trudă am putut noi găsi căsuţa pe care n-au descoperit-o încă agenţii. Dacă voi muri aici, vor veni autorităţile pentru formalităţile de înmormîntare şi casa va fi pierdută. Unde vă veţi duce voi? Dacă veţi fi descoperiţi? Nu, nu voi muri aici. Mă duc pe stradă, voi cădea şi nimeni nu va şti cine sînt“ – Suzana Pârvulescu, 7 aprilie 1942.

Această mărturisire sfîşietoare e redată, cu stranie fidelitate, în volumul de propagandă şi eroism Suzana Pârvulescu, scris de Ecaterina Chivu în 1948, întru aducere aminte.

Personajele: Suzana Pârvulescu, nenumită în volum, este prima din cele patru soţii oficiale ale lui Constantin Pârvulescu. Constantin Pârvulescu este – după cum spune „oficiosul“ Scînteia în primul număr din legalitate, la 21 septembrie 1944 –, secretar general al Partidului Comunist din România (PCdR). E unul dintre cei mai longevivi tovarăşi în funcţii şi în viaţă – membru al partidului de la înfiinţarea formală, în 1921, pînă la desfiinţarea formală, în 1989. Ecaterina Chivu (Micu-Klein), abilă activistă, datorită cinismului ei, este soţia lui Chivu Stoica, abil activist, datorită fanatismului său needucat.

Scenografie: o casă conspirativă din cartierul Floreasca din Capitală. „În odăiţa în care se ducea muncă secretă, într-un pat zăcea bolnavă Suzana.“

Deşi desfăşurarea exactă a faptelor e puternic alterată de propaganda de partid, răspîndită fără delicateţe şi fără respect în faţa realităţii, un pic de adevăr tot trebuie să existe în această poveste.

Într-adevăr, Suzana Pârvulescu făcuse mulţi ani de puşcărie, iar din 1939, după ultima eliberare, lucrase ca rihtuitoare. „Suzana noastră, care nu ştiuse să scrie şi să citească pentru că bunicii n-au avut mijloace s-o dea la şcoală, a învăţat alfabetul la 26 de ani împreună cu copiii săi“ – are dreptate cînd spune biografa şi fosta sa colegă de celulă. Şi la fel de adevărat e că, la 38 de ani, în închisoare, la Văcăreşti, Suzana află că a devenit bunică. Atitudinea sa în faţa morţii e explicată, sofistic, dar răvăşitor, în volumul de propagandă: „De obicei, bolnavii devin egoişti. Le este indiferent ce se va întîmpla după moartea lor. Dar Suzana era comunistă.“ Şi, oricît ar părea de straniu, există mari şanse ca acest amănunt să fie, de asemenea, adevărat.

Suzana Pârvulescu (născută în 1898, în comuna Diciosînmartin – astăzi Tîrnăveni –, judeţul Tîrnava Mică) este cazul-clişeu al comunistului fanatic. Şi, indiferent că mima ataşamentul pătimaş de dragul istoriei partidului, de dragul imaginii sale în posteritate ori din fermă convingere, un lucru e cert: devotamentul său pentru partid se învecina cu habotnicia.

Cum s-a ajuns aici? Suzana Pârvulescu pleacă din casa bunicilor, care-o creşteau de la 10 ani, şi porneşte să-şi caute stăpîn prin orăşelele din Transilvania. Munceşte şi la român, şi la ungur, şi la şvab. La 17 ani, se căsătoreşte prima oară cu muncitorul cazanagiu Frederic Bereş din Sibiu. După doar un an de mariaj, Frederic e omorît. Suzana rămîne iar singură: văduvă cu copil. Se mai recăsătoreşte, tot cu un muncitor: cu un frizer. Rău om!, arată biografia ei „oficială“. „Era exploatată în mod barbar. Muncea pentru gospodărie, muncea în frizerie şi creştea pe cei patru copii ai săi.“ Dar, cum Suzana nu poate suporta exploatarea omului de către om, fie el şi soţ, fuge şi se angajează într-o fabrică de încălţăminte. Rihtuitoare.

Din 1924, Suzana intră în Partidul Comunist, şi viaţa ei se schimbă. Suzana devine un element de nădejde, cineva o ia în serios şi-i dă o subtilă însemnătate, n-o mai vede doar ca fostă nevastă de frizer, săracă şi analfabetă. Caz clasic de manual de psihologie: Suzana Pârvulescu se va dedica necondiţionat partidului şi luptei pentru idealurile socialiste. Şi nici un sacrificiu personal nu pare prea mare în viaţa ei, oricum trăită la confluenţa mizeriei cu neputinţa. Suzana va fi arestată, eliberată şi iar arestată. Îi vor fi luaţi copiii şi nu-şi va cunoaşte nepoţii. Va oferi tot visului comunist.

Suzana Pârvulescu va deveni această activistă-clişeu. Cazul său este exemplar pentru a descrie cît de aleatorie şi fără importanţă este moartea pentru comunişti. Suzana Pârvulescu va deveni o eroină, va da nume de străzi pentru alţii şi va servi drept model viitorilor eroi mai mici. E metoda clasică prin care comunismul a cucerit nu doar politica românească, dar şi conştiinţa acestor săraci seduşi iremediabil de minciuna egalităţii şi a lui Stalin.

Istoriile personale ale comuniştilor români abundă de astfel de revelaţii violente, de disperare şi de căderi psihice cu o singură ieşire. Ca-n orice religie extremă. Iar această dimensiune mistică nu-i cîtuşi de puţin o metaforă: comunismul românesc a avut adevăraţi misionari. Apostoli ai unui diavol în istorie. Apostoli ai lui Stalin. Oameni care au crezut în comunism aşa cum crezi într-o rugăciune: cu ambiţie, sinceritate şi speranţă.

Laurenţiu Ungureanu este ziarist.

Foto: ANIC

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.