Apocalipsa creației

Publicat în Dilema Veche nr. 1035 din 8 februarie – 14 februarie 2024
image png

Recent, prestigiosul premiu literar Akutagawa (echivalentul în Japonia al premiului Goncourt din Franța) a fost acordat scriitoarei Rie Kudan. Însă dezvăluirile acesteia, despre felul cum și-a scris romanul, au declanșat controverse internaționale, realimentînd atît temerile artiștilor, cît și dezbaterile privind folosirea Inteligenței Artificiale.

În timpul conferinței de presă, care a urmat decernării premiului, Rie Kudan a declarat că și-a scris romanul cu ajutorul ChatGPT. Totuși, premiul nu i-a fost retras. Scriitoarea nu a avut nici un moment de remușcare, ci chiar s-a declarat mîndră de această găselniță. Și mulți au aplaudat-o.

Etica Inteligenței Artificiale

Totuși, ideea că un premiu literar a fost cîștigat cu ajutorul Inteligenței Artificiale a provocat confuzie în lumea culturii, readucînd în discuție îngrijorările privind etica acestei tehnologii.

„Inteligența Artificială, precum bomba atomică, pune la îndoială limitele etice ale dorințelor noastre de cunoaștere științifică”, a afirmat, într-un articol pentru Le Point, expertul în strategie digitală Morgane Soulier. Aceasta a făcut o paralelă cu Robert Oppenheimer, pentru care curiozitatea știițifică și dorința de a explora necunoscutul au dus la dezvoltarea bombei atomice. 

În mod similar, susține autoarea, Inteligența Artificială a devenit azi motorul care animă cercetătorii. „Ideea de a crea mașini care pot gîndi, învăța și evolua autonom a fost mult timp un vis al oamenilor de știință. Aceste progrese promit beneficii imense, de la medicina personalizată pînă la automatizarea sarcinilor de rutină.”

Însă, la fel cum Robert Oppenheimer s-a confruntat cu consecințelor terifiante ale descoperirilor sale – crearea unei arme care a provocat moartea a sute de mii de oameni și a schimbat peisajul geopolitic global –, nu doar criticii, ci și pionierii înșiși ai Inteligenței Artificiale au avertizat, în repetate rînduri, despre implicațiile potențial periculoase ale descoperirilor în acest domeniu. 

În luna mai 2023, Geoffrey Hinton, considerat unul dintre părinții cercetării AI și a rețelelor neuronale, a părăsit Google. Acesta și-a manifestat public îngrijorarea cu privire la viitoarele versiuni ale AI, sugerînd că acestea ar putea reprezenta un „risc pentru umanitate”.

Revoltele artiștilor

Pînă să devină un real risc pentru umanitate, dezvoltarea Inteligenței Artificiale a creat deja panică în multe domenii pe care ar putea, teoretic, să le domine. Unii dintre cei mai vizați au fost artiștii. Au avut loc mai multe luări de poziții, au fost emise scrisori deschise, dar s-au manifestat și revolte concretizate în procese. 

La sfîrșitul anului trecut, mai mulți scriitori și artiști, printre care George R.R. Martin, Jodi Picoult și John Grisham, s-au alăturat unui proces colectiv împotriva OpenAI, compania din spatele ChatGPT. Aceștia au acuzat compania că programe ale Inteligenței Artificiale au folosit lucrări protejate prin drepturi de autor ca să-și antreneze și să-și alimenteze cu informații sistemele.

Peste 10.000 de autori, printre care James Patterson, Roxane Gay și Margaret Atwood, au semnat o scrisoare deschisă prin care cer liderilor din industria AI să obțină consimțămîntul autorilor atunci cînd le folosesc munca pentru a instrui modele de limbaj mari – și să-i compenseze în mod echitabil atunci cînd o fac.

Confruntați cu exploatarea datelor de către anumiți dezvoltatori de Inteligență Artificială, s-a ajuns chiar ca, în prezent, artiștii să-și „saboteze” deliberat lucrările. (O fac, bineînțeles, tot cu ajutorul tehnologiei.) Este vorba de Glaze, un program special dezvoltat în acest scop de către Universitatea din Chicago. Programul adaugă diferite capcane în lucrările artiștilor, care derutează Inteligența Artificială, atunci cînd reutilizează munca artiștilor.

Cum mai multe software ale Inteligenței Artificiale fac posibilă crearea de imagini inspirate de stilul cuiva, chiar dacă artistul nu și-a dat niciodată acordul și nu va beneficia financiar de pe urma acestui lucru, din ce în ce mai mulți artiști apelează la acest program.

Paloma McClain, o ilustratoare americană, a declarat, pentru Le Figaro, că, deși nu este un artist cunoscut, o deranjează ideea că munca sa e folosită pentru a antrena un model al Inteligenței Artificiale. Pentru a remedia situația, și-a rulat lucrările prin software-ul Glaze, un program care adaugă pixeli la ilustrațiile ei, invizibili pentru ochiul uman, dar care perturbă activitatea IA. După această prelucrare, imaginile create sînt estompate, fețele devin neclare și nu se mai pot compara cu originalele. 

„Încercăm să oferim instrumente tehnologice pentru a proteja creatorii umani de abuzul de modele AI generative”, spune Ben Zhao, cercetător la Universitatea din Chicago, a cărui echipă a creat Glaze.

Drepturile de autor ale ChatGPT sînt respectate

Revenind la cazul Rie Kudan, romanciera japoneză, în vîrstă de 33 de ani, care a primit recent prestigiosul premiu Akutagawa, aceasta a declarat în conferința de presă de după decernarea premiului, într-un mod cît se poate de dezinvolt: „În ceea ce privește acest roman, am folosit multă Inteligență Artificială generativă, precum ChatGPT. Aș spune că aproximativ 5% din acest roman sînt propoziții create de IA, pe care le-am folosit exact așa cum au fost livrate”.

Declarația nu a avut nici o nuanță de jenă, ci, dimpotrivă, autoarea a continuat: „Și în viitor plănuiesc să folosesc IA generativă de text, cît mai mult posibil, pentru a scrie romane”. Potrivit autoarei, Inteligența Artificială îi permite să-și „dezlănțuie” creativitatea.

Juriul, care a declarat că romanul este „atît de perfect, încît cu greu îi pot fi găsite defecte”, nu a vrut să comenteze în legătură cu declarațiile autoarei. Mai mult, un alt scriitor japonez, Keiichiro Hirano, i-a luat apărarea. Într-o postare pe rețeaua X, acesta a afirmat că nu vede nici o problemă în faptul că Rie Kudan a folosit Inteligența Artificială pentru a scrie un roman.  „Se pare că povestea conform căreia lucrarea premiată a lui Rie Kudan a fost scrisă folosind Inteligența Artificială generativă este greșit înțeleasă”, a susținut acesta. „Dacă o citiți, veți vedea că Inteligența Artificială generativă a fost menționată în lucrare, apare ca un personaj”, a adăugat Keiichiro Hirano, sugerînd că pasajele generate de Inteligența Artificială sînt atribuite în roman, respectînd „drepturile de autor” ale ChatGPT.

Un test ghiduș

La polul opus al acestei controverse privind utilizarea Inteligenței Artificiale în crearea artei se află un alt artist, un fotograf din Germania, Boris Eldagsen. Anul trecut, acesta s-a retras de la Sony World Photography Awards după ce a dezvăluit că lucrarea sa cîștigătoare la categoria „Fotografii creative” a fost creată folosind această tehnologie.

Lucrarea sa, „Pseudomnesia: The Electrician”, care reprezenta imaginea în alb și negru a două femei, din generații diferite, femeia mai în vîrstă părînd să se agațe de spatele celei tinere, fusese premiată. Însă, la scurt timp după aceea, artistul a dezvăluit că a folosit Inteligența Artificială în crearea acelei fotografii. Eldagsen a mărturisit că s-a „jucat” precum o „maimuță obraznică”, în încercarea de a deschide ochii oamenilor și de a provoca o dezbatere reală în privința imaginilor generate artificial.

„Vă mulțumesc pentru că mi-ați selectat fotografia și pentru că ați transformat acest moment într-un moment istoric, deoarece este prima imagine generată de Inteligența Artificială care a cîștigat într-o competiție internațională de fotografie. Cîți dintre voi v-ați dat seama sau ați bănuit că a fost o fotografie generată de IA? Nu-i așa că nu este chiar în regulă?”, a comentat acesta pe site-ul său. În declarațiile ulterioare, făcute pentru CNN, Eldagsen a adăugat că înscrierea fotografiei la prestigiosul concurs a fost un test. „Voiam să văd dacă oamenii se vor prinde. Nu am urmărit să cîștig concursul, ci doar să verific. Am fost precum un hacker care piratează un sistem, nu pentru a-l exploata, ci pentru a vedea dacă există puncte slabe.” 

Eldagsen a adăugat că testul a demonstrat că, cel puțin în domeniul său, lumea a fost luată prin surprindere de dezvoltarea tehnologiilor Inteligenței Artificiale. „Inteligența Artificială poate să creeze fotografii extraordinare și poate într-adevăr să transforme pe oricine care nu are nici o abilitate artistică sau expertiză într-un fotograf.” Iar acesta este faptul care îi angoasează pe mulți profesioniști, care se simt deja amenințați că își vor pierde locurile de muncă. 

De altfel, organizatorii Sony World Photography Awards au declarat că, în 2023, au avut cel mai mare număr de înscrieri din istoria de 16 ani a premiilor. Peste 415.000 de imagini au fost înscrise la concursurile din acest an, iar peste 180.000 dintre ele au fost atît de bune, încît au fost declarate ca fiind eligibile pentru categoriile profesionale.

image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.
image png
Februarie și micul kitsch
Dar și hidoase, supradimensionate, diforme, chiar horror, inimi din blană.

Adevarul.ro

image
Cum sunt tratați românii la o școală din Ungaria. Un vlogger din România a filmat totul VIDEO
Un vlogger român a vrut să afle dacă elevii români din Ungaria sunt tratați bine la școlile unde învață. Ajuns la fața locului, a avut parte de o mare surpriză, iar imaginile filmate de el vorbesc de la sine
image
Imagini cu palatul din România cu trei cai pe acoperiș, în mărime naturală. „Acum pot să mor liniștit” VIDEO
Un clip video în care apar trei cai în mărime naturală amplasați pe acoperișul unei case a devenit viral pe rețelele sociale. Se află în localitatea buzoiană Calvini, cunoscută pentru numeroasele palate țigănești, unele ridicate de beneficiari de ajutor social.
image
„Complotul” german de a bombarda „podul lui Putin” din Crimeea a provocat o criză de nervi la Moscova
Agenții de contrainformații din Germania au intrat în acțiune după ce unul dintre principalii aliați ai lui Vladimir Putin în presă a publicat vineri o înregistrare audio despre care susține că ar fi o conversație între generali germani care plănuiau să arunce în aer podul din Crimeea.

HIstoria.ro

image
Moartea subită a lui Ionel Teodoreanu, în timpul marelui viscol
Pe 3 februarie 1954, în plin viscol, s-a stins și marele scriitor Ionel Teodoreanu, la vârsta de 58 de ani.
image
România, dușmanul de serviciu al Moscovei
La Moscova, în anii interbelici, România trece drept unul dintre marii dușmani ai URSS.
image
Ce s-a întâmplat cu un luptător din rezistența olandeză, dispărut în urmă cu peste 80 de ani
Analiza genetică a unui maxilar uman descoperit în Marea Nordului clarifică soarta unui proeminent luptător olandez din rezistența antinazistă ce a dispărut în urmă cu peste 80 de ani.