Adolescenți horror, în filme

Publicat în Dilema Veche nr. 355 din 2 - 8 decembrie 2010
Mai mult decît servicii jpeg

Am văzut, recent, două filme cu adolescenţi, care, pe scurt, m-au îngrozit: Twelve (Joel Schumacher, 2010) şi The Social Network (David Fincher, 2010). Nu prin calitatea lor, care, de altfel, nu e deloc asemănătoare (dacă Twelve e, în opinia mea, un eşec, The Social Network e un film posibil), ci prin personajele celor două producţii.

Twelve ecranizează romanul lui Nick McDonell şi descrie o comunitate de adolescenţi de bani gata, care se droghează, ajungînd pînă la crimă. E genul de film în care cu greu găseşti un personaj pozitiv, cu care să te poţi identifica. White Mike (Chace Crawford) ar putea fi unul, dacă l-am judeca conform unei grile schematice: e aproape singurul care nu se droghează. 

Dar, de fapt, el e mai rău decît toţi ceilalţi: Mike e drug dealer-ul, cel care împarte droguri, inclusiv foarte puternicul Twelve, celorlalţi adolescenţi. De ce a ales aparent încîntătorul Mike această cale? Pentru că mama lui a murit de cancer şi, odată cu ea, „lumea“ i s-a prăbuşit... White Mike se răzbună, astfel, asupra „celeilalte“ lumi. Asupra adolescenţilor care au părinţi şi bani, aceştia devenind dependenţi de el, şi el acumulînd, astfel, putere asupra lor. 

Mark Zuckerberg (Jesse Eisenberg), eroul din The Social Network, întemeietorul Facebook-ului pe care ne jucăm cu toţii, face, într-un mod diferit, ceva asemănător. Nu elev de liceu, ci student la Harvard, el întemeiază prima variantă a Facebook-ului (FaceMash. com) pentru a se răzbuna pe Erica (Rooney Mara), prietena lui care îl părăseşte. Desigur că între livratorii şi consumatorii de droguri, pe de o parte, şi dependenţii de Internet, pe de alta, nu e, nicidecum, o echivalenţă. Dar, totuşi, Mark Zuckerberg, în autismul şi indiferenţa lui (aşa apare personajul din film) intră şi el într-o altă categorie, dacă nu imorală, măcar amorală, a adolescenţilor: nu numai că nu e interesat de societate, dar nu se dă înapoi nici de la a-şi trăda prietenii cînd e vorba de propriul interes financiar.  

Poate că acţiunile lui nu sînt tot atît de spectaculoase precum cele ale puştilor care se droghează din Twelve. Dar sînt la fel de grave, sau poate mai grave prin mai marea lor credibilitate.  

Portretul unei generaţii, rezultate din cele două filme, ar fi cam aşa: dependentă de Internet şi de droguri, incapabilă să ţină cont de vreo lege morală, fără limite de vreun fel, fără sentimente reale de prietenie, avizi de bani, incapabili să aibă relaţii, care să conteze, cu părinţii.   

Multele valori pe care alte filme, gen Chariots of Fire (Hugh Hudson, 1981) sau Dead Poets Society (Peter Weir, 1989) de pildă, ni le-au imprimat în ceea ce priveşte „generaţia în formare“ par să se fi pierdut. Unde sînt loialitatea, fair play-ul, imaginaţia (nu cea provocată de droguri), dorinţa genuină de cunoaştere şi de competitivitate ? Ele se găsesc, cu siguranţă, în realitate, la adolescenţii şi tinerii „normali“. Dar nu în cele două filme. Deşi există şi acolo, cu chiu cu vai, şi nişte personaje  mai aproape de valorile morale: Molly (Emma Roberts) din Twelve, fata din vechea „lume“ a lui White Mike, care învaţă şi nu se droghează, şi de care acesta este îndrăgostit; şi Erica însăşi din The Social Network, care se desparte de Mark pentru că e... un ciudat, pînă la urmă (partea cu geniul pare să nu conteze foarte mult...)  şi care nu urmăreşte în nici un fel realizările lui pe Internet,  precum şi Eduardo (Andrew Garfield), prietenul care îl sprijină pe Mark în toate felurile, chiar şi financiar, şi pe care acesta îl trădează. Senzaţia, finală, pe care o ai faţă de eroii celor două filme, este una de milă. Milă pentru incapacitatea lor de a sa adapta la lumea reală  fără a-şi găsi alte lentile, deformatoare, prin care s-o vadă. Milă pentru  imposibilitatea lor de a stabili relaţii fireşti şi nemediate cu semenii lor. 

Desigur, realitatea e mult mai nuanţată. Dacă povestea lui Mark Zuckerberg e reală, cea a eroilor din Twelve e, cum am mai amintit, preluată dintr-un roman. Ceea ce nu te împiedică, totuşi, să nu rămîi cu un gust amar.

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.