Aceleaşi şi mereu altele

Publicat în Dilema Veche nr. 502 din 26 septembrie-2 octombrie 2013
Aceleaşi şi mereu altele jpeg

Iarăşi a venit toamna, voi spune de astă dată. Iarăşi s-a mai terminat o vacanţă de vară, şi iarăşi va urma Crăciunul. Sentimentul ciclicităţii devine sensibil mai acut, odată cu trecerea timpului: nu ştiu cum se întîmplă, dar începi să ţii minte mai mult repetiţia în sine, decît evenimentele şi întîmplările luate separat.  

În vacanţa de vară, există mereu senzaţia perspectivei şi a lipsei de hotar al timpului. Odată cu schimbarea aerului şi a luminii, ceva din vioiciunea lor înţepătoare te trezeşte, măcar parţial, la un fel de realitate: trebuie să înceapă ceva nou, e toamnă... Pînă şi păsările se agită – întîi domol, apoi frenetic.

Odată cu înaintarea în vîrstă, se mai întîmplă ceva, vrînd-nevrînd, oricît de 20 ar fi noul 40: într-o oarecare măsură, şi dacă eşti măcar parţial conştient de trecerea timpului, începi să simţi nevoia să delegi. Să realizezi că, oricît de tare zmeu ori zmeoaică ai fi tu, în anumite chestiuni, ştafeta e preluată de generaţia următoare.  

Evident, nu în toate, dar proporţia de cedare aproape – deocamdată – imperceptibilă e suficientă pentru a-ţi da altă măsură a lucrurilor. Dacă ai copii, poţi recunoaşte în ei – ca spectator, desigur, implicat – intensitatea cu care tu însuţi trăiai anumite situaţii, precum iubirile sau luptele. Cu vîrsta, există tendinţa ca cele dintîi să ajungă precum cea dintre personajele interpretate de Meryl Streep şi Clint Eastwood în Podurile din Madison County; iar în ce le priveşte pe celelalte – şi anume luptele –, tinzi ca locul tău de avangardă de altădată să fie înlocuit cu unul de ariergardă, în cel mai bun caz, sau de rezervă, în cel mai puţin fericit.  

Încep să apară amintiri ale situaţiilor asemănătoare cu unele prezente, din propria-ţi tinereţe (nu că acum ai fi la bătrîneţe, ci – aşa cum a scris şi Sever Voinescu în articolul său – eşti mai curînd la o vîrstă incertă, pe care nu ştii cum s-o defineşti). De pildă, mitingul pro-Roşia Montană îţi aduce aminte de vremea în care stăteai toată ziua, bună ziua în Piaţa Universităţii – practic, acolo trăiai, cel puţin timp de un an. O replică auzită de la o femeie de afaceri – de top, a momentului – şi anume că demonstranţii din Piaţă sînt plătiţi de... agenturi străine, mi se pare un déjà-vu evident al nenumăratelor afirmaţii de acest gen despre Piaţa Universităţii, făcute inclusiv (sau mai ales...) de Televiziunea Română de atunci...

Desigur, mitingurile sînt diferite, pentru că, evident, nici vremurile nu mai sînt deloc la fel – în Piaţa Universităţii exista, cred, mai mult dramatism, sau chiar tragism: erau acolo oameni care-şi pierduseră ani buni sub comunism şi nu-şi mai puteau permite să mai piardă şi alţii; erau cei din generaţia noastră, studenţi pe-atunci, care-şi puneau toate speranţele în ce se întîmpla acolo, mizau pe o schimbare radicală de mentalităţi (pentru care unii şi-au riscat, dacă nu chiar viaţa, măcar integritatea fizică, fiind bătuţi crunt de mineri, în zilele de 13-15 iunie 1990...).

Tinerii de acum, pe care i-am însoţit, mărturisesc că, din păcate, nu destul, la mitinguri sînt altfel: mai puţin disperaţi, din fericire, ca noi, cei de atunci; mai hotărîţi, mai organizaţi, mai eficienţi. Am toată admiraţia pentru felul civilizat şi la obiect în care se desfăşoară manifestaţiile. Şi sper s-o ţină tot aşa. Pînă la urmă, nemulţumirile şi revendicările lor, chiar dacă îmbracă o formă parţial ecologică, sînt tot politice, şi tot atît de grave şi importante ca cele ale noastre, din anii ’90. Doar că se desfăşoară într-o lume mai liberă, în care ştii că, dacă nu-ţi convine ceva, poţi protesta, sau poţi pleca oriunde ai chef. 

Între timp, ieşind din actualitate, membrele generaţiei noastre – celei nici aşa, nici altminteri – nu e neapărat nevoie să se tranforme în doamne Stone, asemenea celei din romanul lui Tennessee Williams şi din celebrul film cu Vivien Leigh; ci măcar în doamne Dalloway, precum cea din romanul Virginiei Woolf (sau a lui Michael Cunningham din Orele, personaj magistral interpretat de Meryl Streep în filmul făcut după roman) – care, în ciuda vîrstei, se putea bucura în continuare de lucrurile aparent mici, de orice...  

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Fosa septică din Alunu - Vâlcea în care a murit un elev în 2014 Foto Adevărul
Obligația pe care o au românii care dețin fosă septică. Amenzile pornesc de la 5.000 de lei
O lege nouă îi obligă pe proprietarii de fose septice să se înscrie în Registrul de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate. Termenul limită este 30 octombrie 2022.
Regina Elisabeta jubileu
Cauza oficială a morții reginei Elisabeta a II-a a fost dezvăluită
A fost publicat certificatul de deces care dezvăluie cauza oficială a morții reginei Elisabeta a II-a, cel mai longeviv monarh al Marii Britanii.
Regina Margareta a Danemarcei FOTO Getty Images jpg
Regina Margareta a Danemarcei și-a deposedat patru nepoți de titlurile regale
Regina Margareta a Danemarcei, singura regină a Europei și cel mai longeviv monarh de pe continent, și-a deposedat patru dintre cei opt nepoți ai săi de titluri, a anunțat palatul.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.