Abilitățile actuale ale succesului

Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Abilitățile actuale ale succesului jpeg

Am trecut prin mai multe cicluri de școlarizare și am schimbat cîteva locuri de muncă în corporații din România. În fiecare comunitate, fie că era clasa de elevi din școala generală sau liceu, grupa de la facultate sau de la master ori colegii de la serviciu, am privit contrariat ascensiunea unora care reușeau, printr-o înșiruire de „abilități“, să-i convingă pe toți că ei știu ce vorbesc, că au învățat lecția, că se pricep, că au experiență. Peste tot am avut cel puțin un coleg sau o colegă care au trecut drept smart, cărora li se cerea părerea, în general, în subiectele discutate la o țigară și care se exprimau bombastic cînd erau întrebați de profesor sau de șef, expunînd păreri convingătoare pentru cei mai mulți. De fiecare dată, cei care înțelegeau că acești oameni bat cîmpii cu un firesc amețitor, chiar dacă aveau altă părere, nu se exprimau în sensul de a-i contrazice sau de a le pune la îndoială spusele, ci mai degrabă făceau niște palide completări.

Îmi aduc aminte de doi colegi din facultate. Eram la Drept, într-o grupă de studenți care în mare măsură învățau carte. La seminarii, profesorii tineri, specializați în diverse ramuri de Drept, căutau să ne lămurească, să ne pună în dificultate cu experiența lor practică în domeniu.

Robi, un tip înalt, la costum, pantofi și cămașă descheiată la primul nasture, purtînd o mapă de piele cu fermoar (pe care nu îmi amintesc să o fi deschis vreo­dată), intervenea imediat după o părere exprimată de un coleg care învăța bine și era aprobat din cap de profesor: „Așa este, foarte corect! Deși problema este mai complexă, a surprins bine colegul!“, spunea Robi în cunoștință de cauză. Profesorul mușca momeala și îi cerea mai mult: „Spui că problema este mai complexă – în ce sens?“ Iar Robi, reținînd răspunsul deja confirmat de profesor, relua ideea, cu alte cuvinte, jonglînd și pivotînd în jurul acesteia cu tot felul de cuvinte pompoase, fără să afirme practic nimic în plus și fără a demonstra complexitatea invocată a problemei.

Leo, un tip scund, avea aspirații de mare avocat încă din anul întîi, cînd cei mai sinceri dintre noi declaram deschis că încă așteptăm să facem lumină în materia stufoasă și greu de parcurs din tratatele de Drept. Însă Leo avea un debit verbal care te surprindea, acompaniat de o mișcare a ochilor și a sprîncenelor care îți atrăgeau atenția, ceea ce te obliga să-l rogi să mai zică o dată, dar puțin mai relaxat. Era clar că nu avea dicția unui om care va cîștiga bani din felul în care se exprimă. Leo avea flerul scurtăturii, știa să facă cu ochiul, te trăgea deoparte ca să te convingă că sandvișurile de la etajul patru sînt mai bune decît alea de pe etajul nostru, pentru că îl știa el pe vînzător, care mai închidea ochii și la cîte o cafea. Se împrietenea cu toată lumea cu mare ușurință, deși îi detesta pe fiecare în parte: Leo îi folosea pe toți atît cît avea nevoie, iar alte sentimente, pentru el, nu-și aveau rostul.

Nici Robi, nici Leo nu învățau carte. La fiecare sesiune se plasau strategic lîngă altruiștii care învățau, adică lîngă fraierii care se chinuiau să aibă ca mai apoi să împartă și altora. Te și anunțau: „Mîine, la examen, stau lîngă tine!“

În anul trei, Robi se plîngea de o materie care nu-i plăcea deloc. Nu suporta seminariile, iar profesorul de la curs ținea și orele de seminar, ceea ce îl exaspera. Profesorul nu-i cînta în strună, nu se lăsa dus de oportunismul lui Robi. Eram convins că nu o să mai meargă show-ul, jongleria cu acest profesor. Era convins și el că va veni în toamnă pentru sesiunea de restanțe. Îl observam cu interes pe Robi, care părea că nu mai are scăpare. Aveam încredere totuși în șmecheria cu care fentase atîtea personalități, atîtea tipuri de autoritate, în atîtea auditorii diferite, pînă în anul trei. Dar iată că Robi participa la fiecare curs, în ciuda tentației de a privi studente în tovărășia colegilor din alte facultăți reuniți în fața instituției de învățămînt în aceeași „suferință“. La finalul fiecărui curs, Robi mergea la profesor, îi spunea ceva șoptit, proful încuviința, apoi Robi adăuga: „Vă aștept afară, dom’ profesor, sigur că da!“ Proful cobora treptele facultății cu studentul, care îl însoțea pînă la stația de autobuz. Apoi se întorcea vioi între noi, pentru că găsise soluția. După seminariile care se terminau seara tîrziu, Robi îl aștepta pe profesor și îl ducea cu mașina pînă acasă, deși nu stăteau în aceeași zonă. Îl auzeam întrebîndu-l pe profesor de cum ieșea din clasă, prefăcîndu-se interesat de materie, despre diverse subiecte discutate la curs sau în cadrul respectivului seminar. Colegul meu începea să capete trecere înaintea profesorului la seminarii, fiind chiar aprobat la cursuri unde, din cînd în cînd, Robi se exprima în plen dacă proful adresa vreo întrebare auditoriului. Reușea să treacă de materia problematică cu o notă neașteptat de mare. Leo s-a apucat serios de carte în anul patru. Pînă atunci era în competiție cu Robi la scamatorii care-l făceau să fie privit de profesori ca un student competent.

Eram tentat să cred că timpul își va spune cuvîntul, că oamenii ăștia nu pot să parvină în domenii greoaie precum Dreptul, care impune responsabilitatea opiniilor și a interpretărilor proprii, și că trebuie să înveți cum să citești legislația, să analizezi opiniile de specialitate din domeniu ca să le poți formula mai tîrziu pe ale tale. Eram tentat să cred că nu vor excela atunci cînd vor intra în competiție cu oameni care au învățat carte sau că nu vor reuși să-și impună punctul de vedere pentru că nu puteau să alcătuiască fraze inteligibile. Dar așa a fost! Robi a devenit un avocat de succes, iar Leo a intrat în politică!

Acești oameni dețin abilitățile necesare pentru a-și asigura reușita mai simplu decît cei care învață, cei care muncesc fără să ardă etape, pentru a avea succes în mediul profesional, antreprenorial și mai ales politic din România de astăzi.

În cele mai multe dintre cazuri, aceștia sînt oamenii de decizie din viața noastră. Oamenii ăștia au știut să pîndească, dar și să construiască un context favorabil, s-au conformat unor zicale precum „Ciocul mic și joc de glezne“ sau „O mînă spală pe alta“, i-au înșelat pe toți cei din jurul lor, au mințit ca să dobîndească puterea, s-au cățărat peste noi ca să aibă un loc mai bun. Ăștia sînt oamenii pe care i urmăm astăzi pentru că n-avem ce face și care au devenit regi și regine peste noi și cu ajutorul nostru.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.