Următorul Pămînt

26 iulie 2017   Tema săptămînii

Viitorul omenirii va fi marcat de roboți. Nu de cei pe care ni-i imaginăm, nu cei care seamănă cu noi și nu cei fizici. Roboții vor putea fi inteligențe artificiale cu existențe virtuale. Ei vor marca Terra și o vor schimba. În context geopolitic, puterea inteligenței artificiale ar putea adînci și mai mult diferențele economice și dintre state. E momentul în care ori ești de partea tehnologiei și o susții, ori o respingi prin ignoranță sau incompetență.

Nu mai departe de anul acesta, Estonia a trecut o legislație care permite mașinilor fără șofer să fie testate pe drumurile țării. Astfel, Estonia vrea să se deschidă în fața inovației și să susțină dezvoltarea tehnologiei. La momentul redactării acestei legi, am spus că România are șanse uriașe, dacă ar dori să adopte tehnologia. România are drumuri proaste, complicate, care ar putea fi o provocare pentru inteligența artificială. Dacă ar putea fi testate și dezvoltate astfel de mașini pe asemenea drumuri, nimic nu le-ar mai putea opri. Așadar, e o chestiune de adaptare la inovație sau de închidere în tradiționalism. Încotro ne ducem?

În ianuarie 2017, pe masa Parlamen­tului European s-a aflat o bucată de legislație care oferea roboților și in­te­li­gențelor artificiale statut de persoane. Nu e vorba de o legislație liberală, ci de una care dorea, pe lîngă posibile drepturi, să aducă și responsabilitate. Practic, dacă urmează a fi trecută o astfel de legislație, roboții și inteligențele artificiale capătă un fel de personificare electronică, un statut legal, așa cum companiile au un statut legal, deși sînt concepte, nu persoane. În acest fel, am putea folosi roboții și inteligența artificială inclusiv în justiție. În 10-15 ani, roboții vor gîndi mai bine ca noi. Nu vor fi doar niște oameni mai evoluați, ci vor fi foarte diferiți.

Elon Musk a avertizat în această vară că avem nevoie de reglementarea inteligențelor artificiale. Problema e că nimeni nu înțelege foarte bine. Sîntem încă în faza în care dezbatem dacă încălzirea globală a fost cauzată de oameni sau nu. Ne întrebăm dacă drumul este către mașini autonome. Răspunsurile acestea ar fi trebuit să fie evidente pînă acum. Da, trebuie mașini autonome și da, ca să salvăm planeta de la autodistrugere, trebuie să luăm măsuri. Musk vine cu o altă problemă: inteligența artificială va fi atît de dezvoltată peste ani, încît ne-ar putea distruge. Și trebuie să luăm măsuri încă de pe acum.

Pentru că trebuie să ne dăm seama că inteligența artificială nu va fi doar mai bună decît oamenii. Nu va fi un creier al nostru îmbunătățit, ci va fi cu totul diferită. În momentul de față, inteligența artificială sau roboții, ca să folosim acest termen popular, folosește deep lear­ning. Asta înseamnă că inteligența artificială nu mai are nevoie să-i fie livrate instrucțiuni. Inteligența artificială gîndește singură, face legături, poate să gîndească diferit de oameni, nu doar mult mai rapid. De exemplu, de curînd, inteligența artificială de tip deep learning DeepMind, de la Google, a învățat să meargă. Practic, inteligența artificială nu a primit nici o instrucțiune despre cum „se merge“. A fost pusă într-o cursă cu obstacole și, cu ajutorul legăturilor făcute de procesoare, a reușit să învețe să meargă. Singură. Fără instrucțiuni.

Așadar, care sînt soluțiile? La nivelul Uniunii Europene e nevoie de o legislație care să reglementeze inteligența artificială: cine are responsabilitatea, cine va fi vinovat dacă lucrurile vor avea erori, cum o controlăm și cine poate să facă asta? Nu e legislație ușoară, ci de securitate internațională și națională. Aceasta va trebui implementată la nivelul fiecărui stat. Pentru că inteligența artificială va avea sau nu va avea granițe? Cine va răspunde dacă roboții nu vor ști ce sînt granițele? Dacă vor fi controlați de un alt stat? Deja avem legislație de cybersecurity, iar războiul se poartă și pe Internet. De ce nu am avea legislație pentru inteligențe artificiale, virtuale, nevăzute? Ele vor putea colecta date singure, vor lua decizii. Dacă o inteligență artificială va prelua o fabrică și va modifica procesul de fabricație? Cine va avea butonul de kill switch? Și cum vom putea controla că o inteligență artificială nu poate controla ea însăși butonul de on/off?

Nu e science-fiction, nu e 2001: Odiseea Spațială. Este viitorul nostru din următorii douăzeci de ani, cel mult. 

Vlad Andriescu este redactor-şef la start-up.ro.

Foto: flickr

Mai multe