Una plus una sau unul plus unul?

"M-a sărutat o tipă la un chef", îmi povesteşte M. "Aşa, din senin. Adică nu chiar, vorbeam, rîdeam, dar nu mă aşteptam să facă asta." "Ceilalţi cum au reacţionat?", o întreb curioasă. "Au început să aplaude, să ne încurajeze." "Şi tu? Ce părere aveai?", încerc să aflu în continuare. " Păi... sincer, la început eram şocată, dar apoi mi-a plăcut. Nu ştiu dacă era vorba de faptul că eram în centrul atenţiei... cred că pur şi simplu mi-a plăcut." Întrebarea e simplă: e acelaşi lucru să vezi două fete împreună cu a vedea doi băieţi împreună? Ca bărbat, poţi accepta că prietena ta e bisexuală sau că a avut, la un moment dat, o aventură cu o altă fată? Dar invers, că prietenul tău a fost îndrăgostit de cel mai bun prieten? Multe persoane ignoră aceste teme tabu şi fie refuză să răspundă la întrebări, fie încearcă să dea "răspunsul corect", fie folosesc stereotipuri. La aceste întrebări "delicate", ce pot implica argumentaţii care să treacă prin istoria culturii de la Sapho şi Platon încoace (nu o să se întîmple totuşi acest lucru), au încercat să răspundă cîteva persoane. Alin, 23 de ani, student: Evident că pot accepta mai degrabă lesbianismul (sau bisexualitatea) la femei. Dar aici sînt subiectiv, pentru că sînt condiţionat de biologie (rîde). La modul general, conceptual, moral, dacă nu percep vizual, nu e nici o diferenţă. Petre, 27 de ani, Corporate Sales: Mi-e cu 60% mai uşor să văd două tipe care se sărută. Doi bărbaţi nu. La femei e frumos, dar la bărbaţi e scîrbos. Mihai, 23 de ani, student, se bagă în discuţie: Auzi, tu pui şi poze la articol? Cu două tipe, evident! Cosmin, 20 de ani, student: Eu, bărbat fiind, îmi plac femeile. O femeie cu încă o femeie egal două femei. Cu cît mai multe, cu atît mai bine. E doar o opţiune de viaţă, fie că îmi place, fie că nu. Nu mă uit la gay, oriunde i-aş vedea, pentru că mă sperie. Femeile sînt mai soft şi mai atrăgătoare din punct de vedere vizual. Dar societatea mă învaţă să fiu tolerant cu toată lumea (cum se numea the museum of tolerance din South Park?). Mihai, 57 de ani, inginer: Ei, fetele se mai pupă, se mai joacă, dar tot bărbatul e de bază. La bărbaţi e treabă serioasă. Elena, 23 de ani, studentă: Mie mi se pare diferit pentru că femeile sînt mai frumoase fizic decît bărbaţii. Au forme frumoase, reprezintă senzualitatea în sine. Imaginea a două femei sărutîndu-se poate fi excitantă chiar şi pentru o femeie. În adolescenţă toate fetele au tendinţa de a face jocuri erotice între ele, fie că se finalizează cu act sexual, fie rămîn la stadiul de atingeri. Ana, 22 de ani, studentă: Mie îmi plac şi unii, şi alţii, sunt OK. Mi-ar plăcea să văd mai mulţi tipi de mînă pe stradă, nu e nimic rău în asta. Dacă aş avea o problemă ca prietenul meu să fi avut o relaţie cu un alt tip înaintea mea? Nu cred, din contră, mi s-ar părea că e mult mai deschis la minte. Şi aş încerca să aflu mai multe (rîde). Corina, 31 de ani, avocat: La 19 ani m-am îndrăgostit de o bună prietenă. A fost ciudat pentru că niciodată nu-mi trecuse prin cap că aş fi putut fi lesbiană. De fapt, nici nu eram. Nu era cu nimic diferit faţă de o relaţie cu un băiat. Bine, totul era mai senzual, mai tandru, mai... feminin, dar în fond vorbim de aceleaşi sentimente. Ne-am despărţit, asta a fost, acum fiecare e la casa ei, căsătorită. La fete se mai întîmplă, mai în glumă, mai în serios, sînt mai predispuse la aşa ceva. Uite, fetele mai dansează între ele, băieţii, niciodată. Sau merg de mînă, sau se pupă cînd se întîlnesc. Marina, 45 de ani, îngrijitoare: Nu e bine nici într-un fel, nici în altul. Bărbatul trebuie să trăiască cu femeia, şi atît. Am auzit eu că la bărbaţi e o genă modificată de le plac alţi bărbaţi, n-am eu treabă cu ei, dar tot nu e bine. Fetele se prostesc, dar tot le trebuie un bărbat să le bage minţile în cap. În cazul bărbaţilor, răspunsurile sînt previzibile. Două femei împreună sînt expresia senzualităţii şi a jocului erotic... dar nu iau acest lucru prea în serios, fără a-şi putea închipui că între un bărbat şi o femeie, femeia ar alege... femeia. Deşi nu e prezent propriu-zis, bărbatul e (se simte) implicat, se gîndeşte că, pînă la urmă, el este scopul sau motivaţia actului. Pentru majoritatea femeilor, doi bărbaţi care sînt împreună nu reprezintă o promisiune, îi ignoră sau îi privesc de la distanţă, pentru că îi văd într-o altă lume decît a lor, închisă, iar bărbaţii straight îi consideră, nu de puţine ori, o ameninţare. Lesbianismul sau bisexualitatea feminină reprezintă un subiect mai puţin discutat în România, cu mai puţine cazuri concrete mediatizate. Ştim că starul X este gay, dar nu ştim că vedeta Y a avut o aventură cu o altă femeie. Dacă sînt rugaţi să judece la rece, majoritatea persoanelor admit că, de fapt, nu există nici o diferenţă fundamentală. Din discuţiile avute cu mai multe persoane, impresia mea este că manifestările homosexuale sînt tolerate mai mult teoretic, social, pe cînd cele lesbiene sînt mai uşor de acceptat practic, în cazul unei interacţiuni directe. Se pare că motivaţiile optării pentru una sau alta dintre forme (sau respingerea ambelor) reprezintă fie o condiţionare culturală, fie una a obişnuinţei sociale, fie se face pe criterii estetice sau este, pur şi simplu, bazată pe imaginaţie şi fantezie. P.S. Exact în timp ce eu scriu acest articol, aud o ştire, pentru unii, bizară - o mare dezbatere s-a născut în lumea jocurilor pe calculator: dacă în World of Warcraft, unul dintre cele mai cunoscute jocuri multiplayer online, să se accepte relaţii între fiinţe (orci, elfi, zîne... ) de acelaşi sex.