Un studiu de caz
- argument -
La începutul lui iulie, cele 200 de corpuri şi fragmente plastinate de corp uman, din cadrul expoziţiei The Human Body aduseseră la Muzeul „Grigore Antipa“ peste 62.000 de vizitatori. Mulţi dintre ei au venit în mod special în Bucureşti, din diferite oraşe ale ţării, pentru a vedea expoziţia, şi au scris în caietul de impresii că a meritat acest efort. La Antipa s-au înghesuit copii „cu clasa“ – la iniţiativa acelor profesori care au preferat să predea o oră de biologie/anatomie într-un mod neconvenţional –, au venit studenţi la Medicină, din Cluj şi Iaşi, care regretă că nu au astfel de materiale didactice în facultăţi. Au venit, însă, şi oameni obişnuiţi, de toate vîrstele, care nu au nici o legătură nici cu o cariera didactică, nici cu studiul corpului uman. Principalul motiv a fost curiozitatea: cea de a vedea acele cadavre reale care au stîrnit controverse, dar şi cea de a afla mai multe şi „pe bune“ (eram tentată să scriu „pe viu“, dar nu e cazul...) despre felul în care noi, oamenii, sîntem alcătuiţi. Unii au trecut peste idei preconcepute, alţii au căutat „senzaţii tari“ sau, pur şi simplu, a funcţionat atracţia morbidului de tipul ştirilor tabloide TV – „Atenţie, urmează imagini şocante!“ –, dar şi mai bine a funcţionat o bună promovare a expoziţiei. Pînă la urmă, la fel cum reiese din acelaşi caiet de impresii, cam toată lumea a plecat mulţumită – „nimic scîrbos, nimic oripilant“.
În general, publicul a receptat corect o astfel de expoziţie şi a luat în serios latura sa pur ştiinţifică, acordîndu-i mai puţină atenţie celei „artistice“ – de fapt, o formă de prezentare: cadavre jucînd fotbal sau darts. Una peste alta, expoziţia a fost (şi mai este, pînă pe 4 august) un fenomen în spaţiul muzeal de la noi şi a scos din casă oameni care n-au mai intrat într-un muzeu de ani buni. Mai ales din acest punct de vedere, ea poate fi considerată un succes. Însă dincolo de expoziţia în sine se naşte o întreagă discuţie, cu accente polemice despre ce mai reprezintă corpul uman în societatea de azi, pînă la ce limite poate fi el expus, arătat, „dezvelit“, cui „aparţine“ trupul în timpul vieţii şi după moarte. Pe 4 iunie, la Librăria Bastilia a avut loc o dezbatere – Des-coperind corpul uman, expunerea corpului în spaţiul public. Expoziţia The Human Body – care şi-a propus să extindă şi să teoretizeze discuţia despre corp şi corporalitate, avînd ca „studiu de caz“ expoziţia de la Antipa şi care, la propunerea Alexandrei Ion, a generat şi acest dosar din Dilema veche. (Adina Popescu)