Un program benefic pentru oraş
În comparaţie cu alte capitale culturale europene, Sibiul a avut un succes pe care puţini îl aşteptau: nu a rămas cu găuri în bugetul alocat de către Comisia Europeană (o premieră în administrarea programului în cele 31 de oraşe participante din 1985 pînă în 2006). Iată şi un alt lucru inedit: a avut o singură echipă de management al programului pe tot parcursul acestuia (Patras, de pildă, a avut parte de 4 schimbări ale echipei pe tot anul, un şef de proiect de acolo chiar "a fugit cu banii"). Programul a răspuns în cazul Sibiului unor nevoi definite de organizatori încă de la început. Ceea ce s-a întîmplat şi în alte cazuri. Organizatorii din Luxembourg (în 1995) au dorit încurajarea artei locale. În desfăşurarea programului (1995, nu 2007) au fost incluse în agendă multe festivaluri de creaţie, tabere de pictură, sculptură, film independent. Stockholm (1998), de exemplu, a dorit creşterea participării locale, şi mai puţin a turiştilor străini, şi astfel au colaborat cu operatorii de transport (trenuri, autocare) pentru reduceri la costurile biletelor curselor locale, creşterea frecvenţei acestora etc. Dat fiind un interes ridicat pentru cultura pentru copii, suedezii au organizat "orăşele ale copiilor", ba chiar şi o replică mai mică a Eurodisney-ului. Copenhaga, în 1999, a dorit creşterea turismului extern către oraş. Din cele raportate, numărul de turişti a crescut cu aproape 1 milion. În 2004, Comisia Europeană l-a desemnat pe Robert Palmer, director al "Palmer-Rae Associates", să evalueze desfăşurarea programului capitalelor culturale europene în perioada 1994-2004. Acest studiu are mai multe perspective: culturale, economice, turistice (vizitatori) şi sociale. Cercetarea a arătat multe puncte de vedere ale celor direct implicaţi în programul "Capitală culturală europeană", cît şi ale celor care au participat sau au fost doar martori. Atitudinile sau opiniile uneori se întăreau reciproc, alteori chiar se contraziceau. Unii - spune Robert Palmer - au perceput acest program ca fiind unul extrem de satisfăcător şi fără probleme, iar alţi actori intervievaţi au arătat dezamăgire şi s-au referit la lipsuri majore ale programului. Deoarece sînt singurele date publice la dispoziţia oricăror comparaţii ale desfăşurării programului, îmi exprim rezerve în privinţa compatibilităţii acestora, ba chiar a veridicităţii unora dintre ele. Cracovia a fost unul dintre cele 20 de oraşe selectate în 2000, iar în rapoartele pe care le-au furnizat celor din echipa Palmer au menţionat, pur şi simplu, "o creştere de 20% a numărului de turişti în respectiva perioadă". E greu de estimat ce înseamnă acest lucru şi cum a fost el stabilit. Revenind la Sibiu, organizatorii şi-au propus mai multe obiective. La un nivel general, programul are ca obiective dezvoltarea sectorului educaţional şi a celui turistic, creşterea incluziunii sociale, precum şi regenerarea urbană a Sibiului prin industriile culturale şi creative. La nivel mai specific, acestea sînt legate de: creşterea notorietăţii oraşului; creşterea atractivităţii turistice; îmbunătăţirea capacităţii artistice, a managementului cultural performant şi a infrastructurii pentru cultură; creşterea atractivităţii economice. În acest context, între Comisariatul pentru Programul "Sibiu - capitală culturală europeană 2007" şi Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii s-a încheiat o colaborare în care CSCDC a efectuat o analiză de impact a programului. La CSCDC s-au elaborat şi proiectat metodologiile pentru studiu şi s-au stabilit populaţiile studiate, adică: populaţia Sibiului; publicul general din România; agenţii economici din zona Sibiului; operatorii culturali participanţi la program. Menţionăm mai jos şi cîteva concluzii. Analiza opiniei publice Programul este cunoscut de mai mult de două treimi din populaţia României. Majoritatea celor care ştiu de program (95%) au auzit de el la TV, însă nu este de ignorat faptul că este o temă de discuţie pentru grupuri sociale diverse (41% dintre cei care au auzit au discutat despre program cu prieteni, cunoştinţe etc.). Subiectiv, reclamele şi sloganul au plăcut mult sau foarte mult şi au fost considerate persuasive (sub 10% s-au situat pe jumătatea inferioară a scalei "Cît de mult v-au plăcut reclamele...?"). Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă "nu m-au convins deloc" şi 10 înseamnă "m-au convins să merg la evenimentele de la Sibiu", media acordată de public este 6,41. Cei interesaţi au căutat la TV informaţii despre programul evenimentului. Există un procent destul de mare de utilizatori de Internet (8% din totalul populaţiei) care doreau să primească informaţii şi pe această cale. Acesta este un indicator bun (25% din populaţia României are acces la Internet, conform datelor din alte sondaje CSCDC, v. "Barometrul de consum cultural"). Media cheltuielilor pentru cultură ale celor care au fost la Sibiu pînă la data desfăşurării sondajului este de 57,2 lei de persoană. Peste 14% dintre cei care au auzit de acest program (şi 6,1% din totalul populaţiei României) intenţionează să viziteze (sau să reviziteze) Sibiul în acest an. Suma totală pe care o vor cheltui, pe familie, pentru cultură exclusiv este, în medie, de 102,7 lei. Vizitatorii potenţiali intenţionează să cheltuiască 923,2 lei/individ pe deplasare. 62,4% dintre cei care au participat au considerat calitatea programelor ca "bună" şi 22,8% ca "foarte bună". 86% dintre sibienii care cred că vor fi efecte, le apreciază ca fiind pozitive. Principalul beneficiu perceput este creşterea notorietăţii internaţionale a oraşului Sibiu. Pe locul 2, foarte important, este menţionată "atragerea investiţiilor". Creşterea preţurilor, în general, este principalul efect negativ al programului asupra oraşului, aşa cum este el perceput de către respondenţii din Sibiu. Pe locurile 2 şi 3 apar aglomerarea traficului rutier şi cea de turişti în oraş. 55% dintre sibieni doresc foarte mult ca un program asemănător să mai aibă loc, iar 26% îl doresc mult. Analiza operatorilor economici Pentru acest studiu au fost alese firmele din Sibiu şi 9 localităţi înconjurătoare. La nivel de personal, impactul economic şi social este foarte mare, un număr de 121 de firme (43,2%) au răspuns că au făcut sau vor face noi angajări în acest an. Perspectiva este favorabilă, societăţile comerciale estimînd un număr total de 599 de noi angajări, aceasta însemnînd (în medie) 2,1 noi angajaţi/firmă din eşantion. Aceasta înseamnă o creştere medie a personalului de 12,7% în 2007, faţă de 2006. Aceste date sugerează un optimism al firmelor în anul în care are loc "Programul Sibiu 2007" şi faptul că performanţa lor economică este legată în mod pozitiv de aceste evenimente culturale. Cel puţin pentru oraşul Sibiu şi pentru sibieni, Programul Sibiu - capitală culturală europeană 2007 este unul benefic, fiind perceput ca un imbold în dezvoltarea şi creşterea importanţei oraşului. Programul, măcar din cîte arată opiniile celor intervievaţi, a răspuns destul de bine obiectivelor propuse de organizatori.