„Turiști mai puțini, impact economic mai mare” interviu cu Andrei BLUMER

Andrei Blumer este președintele Asociației de Ecoturism din România. Mai multe informații la www.eco-romania.roț și la www.asociatiaaer.ro.

Ce este Asociația de Ecoturism din România?

Asociația de Ecoturism din România (AER) este o asociere între mediul privat din sectorul de ecoturism și ONG-uri (asociații de turism locale, organizații de conservarea naturii) și persoane fizice care au ca țel comun dezvoltarea și promovarea ecoturismului în România. Astfel, AER este, pe de o parte, o asociație profesională ce reprezintă sectorul mic și foarte mic din turismul românesc, care operează în zone naturale sau preponderent rurale, și promovează brand-ul Discover Eco-Romania / Descoperă Eco-România pentru a atrage turiști din Europa, dar și de la noi din țară, pentru astfel de servicii și experiențe. 

Pe de altă parte, AER este echivalentul unei agenții de dezvoltare pentru diverse micro-regiuni de la noi, folosind conceptul de destinație de ecoturism ca instrument central în dezvoltarea sustenabilă a acestor zone. Și nu în ultimul rînd, AER este un promotor al turismului sustenabil în industria turismului românesc.

Ce este și ce scop are ecoturismul? 

Ecoturismul este, prin definiție, parte din familia turismului sustenabil, adică operează cu o etică suplimentară față de comunitățile locale, față de angajați, față de natură și de întreaga destinație, micșorînd impactul negativ și potențîndu-l pe cel pozitiv din punct de vedere al mediului natural, economic și socio-cultural. Dar ecoturismul rămîne o formă de turism ce trebuie să joace după regulile economiei și ale pieței reale, care are în spate afaceri și angajați – aceștia trebuie să prospere, desigur, dar nu în orice mod.

Din punct de vedere al produsului turistic, ecoturismul operează la o scară mică de servicii turistice, iar în cadrul AER, pentru a transpune în practică acest concept, am definit limite de maximum 25 de camere pentru unitățile de cazare sau maximum 15 persoane într-un program ghidat. În plus, cînd vorbim de ecoturism ne referim la o calitate ridicată a serviciilor, generată și de modul în care se interpretează elementele naturale sau culturale ale destinației de către ghizi sau alt personal specializat. 

Relaționarea turistului cu destinația în cazul unui program de ecoturism este o condiție primordială, adeseori programul turistic căpătînd o subtilă valoare educativă. De multe ori turiștii sînt mai mult decît clienți, ei devin parteneri într-o experiență specială pentru care natura și omul locului fac parte din elementele centrale ale atractivității destinației. 

Pentru a asigura că acest concept de produs ecoturistic este transpus în practică, AER a generat un sistem de certificare voluntară a unităților de cazare și a programelor turistice cu cel puțin o noapte de cazare. Acest sistem se numește Eco-Romania, este administrat de AER, iar produsele certificate se găsesc pe platforma de promovare ww.eco-romania.ro.

Unde se poate face ecoturism?

Din punct de vedere al destinației, ne referim la un teritoriu geografic delimitat, ce integrează cel puțin o arie naturală protejată (parc național, parc natural, rezervației naturală, sit Natura 2000 etc.) și este format din una sau mai multe comunități, ce adoptă o direcție de dezvoltare bazată pe ecoturism. 

Destinația este un element central regăsit în strategia națională de ecoturism aprobată la nivel guvernamental (HG 358/2019) și care, aplicată corect, poate aduce beneficii multiple, atît din punct de vedere economic și social, cît și din punct de vedere al conservării naturii. Esența ecoturismului este de a crește încrederea populației și a autorităților locale că atît natura, cît și elementele culturale din destinație merită să fie protejate pe termen mediu și lung, căci ele generează o dezvoltare economică sănătoasă pentru comunitate. 

Care sînt cîștigurile directe?

Succesul unei destinații de ecoturism constă în generarea unei economii locale bazate pe produse și servicii locale și pe lanțuri scurte de produse, astfel maximizînd veniturile generate de pe urma turiștilor. Dacă o destinație clasică poate reține în economia locală 20-30% din banii cheltuiți de un turist, într-o destinație de ecoturism se poate ajunge la o eficiență de 70-80%. Cu alte cuvinte, cu un număr de turiști mai mic, impactul economic la nivel de destinație poate fi mult mai mare.

Autenticitate și neagresiune

Care este opusul ecoturismului?

Nu cred că trebuie să plasăm ecoturismul în termeni antagonici față de alte forme de turism. Toate au rolul și locul lor. Problema apare cînd vrem să le facem pe toate în același spațiu geografic și temporal. Desigur, ecoturismul are nevoie de un anumit tip de profil de servicii și destinație bazate mult pe atractivitatea naturii și a culturii locului. Are nevoie de autenticitate, de localnici care nu se simt agresați de numărul mare de turiști sau de comportamentul lor, de natură adeseori pură și locuri mai puțin invadate de infrastructură umană. Deci acele locuri dominate de construcții turistice de anvergură, precum litoralul sau stațiunile montane dimensionate pentru un volum mare de turiști, nu pot fi asimilate cu destinații ecoturistice.

Cine sînt cei interesați de ecoturism? 

Dacă, pînă acum șapte-opt ani, vorbeam de o clientelă preponderent din Europa de Vest pe această formă de turism, balanța s-a schimbat și a apărut și un segment din România din ce în ce mai numeros și mai interesat de o astfel de experiență turistică. Clientul român este educat, cu o vîrstă între 30-55 ani, adeseori familii cu copii. În plus, apare un profil al clientului din Occident care de multe ori este în categoria 60+.

Plătesc ecoturiștii mai mult? Văd ei mai puțin din „oferta lumii”?

Ecoturismul poate îmbrăca diverse oferte financiare, de la produse exclusiviste în diverse zone ale țării, cu prețuri pe măsură, la pensiuni locale sau chiar campinguri, cu prețuri mai accesibile pentru o categorie mai largă de clienți. Însă, de multe ori, acest tip de client ce are informațiile necesare pentru a lua o decizie pentru selecția vacanței are disponibilitatea de a plăti mai mult.

Majoritatea turiștilor la nivel internațional pe acest tip de program cu valențe ecoturistice au o experiență bogată în a călători și pot cu ușurință să compare experiențele dintr-un colț în altul al lumii. Este posibil ca într-o vacanță să vadă mai puține obiective turistice, dar să mărească gradul de aprofundare și înțelegere al atracțiilor destinației.

Care părți ale lumii se pretează cel mai bine ecoturismului?

Desigur, în primul rînd, acele areale cu o natură încă bine conservată. O să aleg spre exemplificare Costa Rica sau Canada pentru continentul american, Kenya sau Botswana pentru Africa, Laos sau Japonia în Asia și România sau Spania în Europa. Desigur, acestea sînt doar exemple și sînt multe zone din lume care au programe sau pot să se califice ca destinații de ecoturism.

De la Zărnești la Tușnad

De cînd se face ecoturism în România?

Interesant este că în România avem deja o tradiție de peste douăzeci de ani în această formă de turism. A început explicit în Zărnești în jurul anului 2000, ca parte componentă a unui proiect de conservare a carnivorelor mari. Apoi, în 2003 a fost înregistrată AER, ce a început să promoveze România ecoturistică în Europa sub brand-ul Discover Eco-Romania / Descoperă Eco-Romania. 

Conceptul de destinație ecoturistică a apărut pentru prima dată în cadrul variantei din 2009 a Strategiei naționale de dezvoltare a ecoturismului și a fost preluat în varianta Strategiei aprobate prin Hotărîre de Guvern în anul 2019 (HG nr. 358/2019). Pe baza acelui prim document, autoritatea publică centrală pentru turism, împreună cu instituții și organizații reprezentative la nivel național (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism și AER), a realizat sistemul de evaluare a destinațiilor ecoturistice din România, sistem care are la bază Criteriile Globale pentru Turism Durabil (GSTC) și Standardul European de Ecoturism (EETLS).

Unde anume se face ecoturism în România și în ce fel?

În 2014, pe baza strategiei au apărut primele două destinații certificate (Zărnești – Piatra Craiului și Eco-Maramureș), în 2016 încă două (Retezat – Țara  Hațegului, Ținutul Zimbrului) în 2019, Țara Dornelor, iar în 2021, Colinele Transilvaniei și Băile Tușnad și împrejurimile.

Bineînțeles că fiecare dintre aceste destinații este în dezvoltare. S-au făcut progrese remarcabile din punct de vedere al managementului destinației, dar sînt încă multe lucruri de îmbunătățit la nivel de management unitar și funcțional. Dar aceste destinații de ecoturism atrag turiști și performează ca brand, devenind parte a ofertei de ecoturism a României alături de programele de ecoturism ale agențiilor de turism membre AER. 

Astfel, sub brand-ul umbrelă Descoperă Eco-Romania se pot găsi diverse tipuri de activități precum drumeția, cicloturismul, călăria, mersul cu caiacul, mersul pe schiuri de tură sau activități de observare a păsărilor (birdwatching), descoperirea de urme de animale sau identificarea de specii de plante.

Ce recomandări ați face cuiva care vrea să plece în lume pe cont propriu?

1) Să caute destinații mai puțin populare și cu o ofertă bogată de experiențe în natură. 2) Să caute servicii locale, operate de localnici. 3) Să caute excursiile în grupuri mici de turiști. 4) Să încerce să ia masa în cadrul unor servicii operate de localnici, ce urmăresc să se alimenteze cu ingrediente locale. 5) Să facă eforturi să intre în contact cu localnicii, dar să respecte obiceiurile lor. 6) Să utilizeze servicii de ghidaj pe cît posibil realizate de către localnici. 7) Să prefere soluțiile de transport eco-prietenoase. 8) Să evite utilizarea recipientelor de unică folosință. 9) Să respecte regulile de conservare a biodiversității și, după caz, să susțină direct implementarea unor proiecte de conservare. 10) Să dea prioritate în alegerea acelor produse și cazări certificate din punct de vedere ecoturistic sau al turismului sustenabil.

interviu realizat de Marius CHIVU