Trezirea din vis la coșmar

La începutul anului 2022, europenii uitaseră cît de fragilă și de vulnerabilă este pacea. Trecuseră generații și decenii de cînd nici o țară europeană nu se mai năpustise cu armatele asupra alteia cu scopul afirmat de a o desființa. Pentru ca ulterior, cînd a văzut că nu o poate desființa, cu scopul revizuit și la fel de clar afirmat de a-i lua teritorii. Rusia făcuse, deja, un pas în 2014, dar Europa, masivă și somnolentă, transformase bunăstarea ei în presiune politică pentru a „îngheța” situația într-un soi de compromis care nu a rezolvat nimic din fondul problemei. Invazia începută în februarie 2022 ne-a trezit într-un fel straniu: ne-a transformat visul roz al unei păci tensionate doar de confruntări ideologice în coșmarul fumuriu al războiului cu tancuri, tunuri și avioane de bombardament. Nu mai trăim frica de război, ci frica și mai rea de extindere a războiului. Pacea nu ni se mai pare firească. Înțelegem, abia acum, că pacea se dobîndește și se păstrează cu compromisuri, desigur, dar și, paradoxal, la limită, chiar cu război.

Gîndirea noastră despre pace și război s-a schimbat. Ediția Conferințelor Dilema veche care a avut loc la Iași în zilele de 6, 7 și 8 octombrie s-a intitulat chiar așa, „Război și pace”, și a convocat resurse intelectuale venite din diverse arii epistemice să articuleze această gîndire. Am mers la clasici, la Platon, la Shakespeare și la Tolstoi. Am explorat actualul „teatru de luptă”. Am privit spre spațiul public al României de azi. Am ascultat filozofi, literați, istorici, specialiști în relații internaționale. Firește, nu există concluzii – sîntem în pline dileme. Singura certitudine, din păcate, e îngrijorarea. Dar, așa cum ne învață întreaga tradiție a acestei reviste, cel mai important este că formulezi corect dilema. Cuvintele trebuie cît mai măsurat convocate, ca să exprime precis, fără exaltare și fără deriziune, tensiunea reală a dilemei. „Război și pace” a ajuns să fie ecuația existenței noastre de zi cu zi. Sînt convins că această nefericită actualitate a problemei explică prezența numeroasă a publicului ieșean, în Sala „Henri Coandă“ a Palatului Culturii din Iași, pe parcursul celor trei seri de conferințe. Am fost bucuroși să ne întîlnim cu cititorii noștri ieșeni, care ne-au primit călduros, ne-au ascultat răbdător și ne-au iscodit inteligent. 

Adresăm mulțumiri finanțatorului acestui eveniment, Municipiul Iași, fără de care nu am fi ajuns în capitala culturală a Moldovei noastre. Parteneriatul strategic cu Fundația Superbet merge spornic înainte și nu avem decît cuvinte de recunoștință. Ziarul de Iași a contribuit mult la buna reușită a conferințelor – mulțumiri, Andi Lăzescu! Ca de fiecare dată, conferințele au fost co-organizate de Grupul pentru Management și Mediere Culturală și Dilema veche.