Trei întrebări pentru MAGOR Csibi, expert de mediu: „Politicienii români ignoră schimbările climatice“

Cît de interesată credeți că e societatea românească de problema schimbărilor climatice, la nivel social și mai ales politic?

N-aș zice că nu a apărut un interes măcar minor în România față de schimbările climatice. Cumva, trend-ul internațional a ajuns și la noi, din ce în ce mai mulți tineri sînt foarte preocupați de acest fenomen; mai mult, încep și bătrînii să fie preocupați, mai ales cei care au de-a face cu agricultura: ei văd cum se schimbă lucrurile și încep să-și pună întrebări. Există și preocupări politice, dar la nivelul platitudinilor, în programele pentru parlamentare sau prezidențiale. Dacă e să verificăm însă cît de bine există ca o preocupare principală, nu este de ajuns să ne uităm la capitolele de mediu, cînd ei fac programele lor, ci trebuie să vedem cît de bine este inclusă în celelalte arii, cînd ne uităm la energie, cînd ne uităm la transporturi, cînd ne uităm la economie, cît de bine apare ideea schimbărilor climatice și mai ales cît de bine apare transformarea economiei spre schimbările climatice. Aici putem să vedem că în afară de acei oameni care sînt specializați în mediu și în afară de acei oameni care vor niște funcții atît de cuprinzătoare, încît trebuie să aibă și această componentă – de exemplu, Președinție sau prim-ministru –, ceilalți politicieni, mai ales de resort, nu văd deloc această problemă ca fiind centrală și aleg în continuare să o ignore aproape în totalitate.

De ce nu există un interes real la nivel politic, în România, față de problema schimbărilor climatice?

În primul rînd, politicianul clasic a învățat că singurul lucru care contează este economia: nivelul de trai, cît de mulțumiți sînt oamenii etc. Cumva, ei întotdeauna se concentrează pe indicatorii microeconomici, macroeconomici. Ei nici măcar la cum se simte populația nu se raportează. O vreme a dăinuit în politica românească faptul că dacă lucrezi pe mediu, de exemplu, țintești Ministerul Mediului sau ești în Comisia de Mediu, ești ori începător ori mai spre sfîrșitul carierei tale, că politicienii serioși se ocupă cu lucruri cum ar fi apărarea, economia și altele care cît de cît contează. Acum începe și acest segment să fie relevant din alte puncte de vedere decît al mediului, adică începem să vedem că are un impact foarte puternic asupra politicii de apărare a Europei, cum ne raportăm și care este atitudinea noastră față de migranți, observăm deja, vorbim de securitatea apei, vorbim de securitatea energetică, vorbim în orașele mari din România despre incapacitatea asigurării unui aer curat și atunci, încet-încet, vor pătrunde aceste teme și în alte zone, dar abia după ce există o presiune reală din partea alegătorilor asupra politicienilor, că pînă atunci chiar nu au nici un motiv, foarte puțini dintre politicieni se duc din altruism acolo, mai degrabă, ori vor să se împlinească ei ca persoane, ori vor statut și posibilități de tot felul.

Cît de fezabile sînt pentru Romînia obiectivele de mediu ale UE? Nu de alta, dar ținta de zero emisii de gaze cu efect de seră pînă în 2050 presupune o adevărată revoluție industrială, o reformare din temelii a sistemului energetic românesc și nu numai.

Partea bună a apartenenței la comunitatea europeană este că, dacă politicienii de rang întîi pot să ignore schimbările climatice, cei din eșalonul doi, care intră în diverse instituții, la nivel de directorate, nu au cum să ignore. Sînt sub o presiune continuă și constantă din partea UE, iar majoritatea agențiilor, majoritatea instituțiilor centrale și descentralizate au niște cerințe la care trebuie să răspundă, vor, nu vor. Și atunci, chiar dacă în retorica națională nu există schimbările climatice, la nivelul doi și la nivel de implementare trebuie să existe, că ne împinge UE. Așa că avem puțin noroc. Cît de realiste sînt? Cred că unele sînt realiste, altele sînt mai puțin realiste. Dacă vrem să vedem o Românie în care să nu ne mai bazăm pe cărbune sau pe termocentrale, nu avem încă nici o mișcare serioasă în acea direcție. Dacă ne gîndim la regenerabile, au început să apară și în România, stăm foarte bine la hidro și au apărut deja și alte ramuri, și eoliene, și solare, care încep ușor-ușor să se miște și cred că vor apărea investiții din ce în ce mai mari și la noi.

a consemnat Cosmin RUSCIOR

Cosmin Ruscior este jurnalist la RFI-România unde realizează, printre altele, emisiunea Planeta verde.