Theodor Lessing şi ura de sine

Theodor Lesssing s-a născut în 1872, la Hanovra, într-o familie evreiască. A avut un tată foarte sever, chiar violent, dacă e să dăm crezare biografilor şi lui însuşi. Un tată pe care tînărul Theodor l-a condamnat aspru, dată fiind legenda familială conform căreia doctorul Sigmund Lessing ar fi fost îndrăgostit de sora nevestei sale (hotărît lucru, prenumele Sigmund pare predestinat problemelor oedipiene nerezolvate!). Se pare că s-ar fi reconciliat cu tatăl persecutor un an înainte de moartea acestuia, după ce timp îndelungat se rugase lui Dumnezeu pentru moartea tatălui. Caracterul dificil al lui Theodor Lessing a fost explicat prin relaţia profund conflictuală cu tatăl său, relaţie bazată, esenţial, pe ură, dintru început, căci naşterea fiului nu ar fi fost dorită de tată. Explicaţiile respective se înscriu cum nu se poate mai bine în epoca în care Freud elabora teoria psihanalitică. Theodor Lessing nu este crescut în tradiţia evreiască, el însuşi se însoară cu fiica unor aristocraţi locali de care va divorţa ulterior. Două fiice rezultă din această căsătorie, amîndouă au prenume evreieşti. Cu a doua soţie, Lessing, deja doctor în medicină, proiectează deschiderea unei şcoli pentru copiii emigranţilor evrei din Germania. Nu reuşeşte nici măcar să aibă sprijinul părinţilor evrei, care părinţi, în ciuda antisemitismului în floare, cred că Hitler nu se va lega de evreii cu nivel social ridicat, practic asimilaţi. Lessing emite ipoteza unei legături subterane între antisemitismul german şi ura de sine a evreilor. Este o ipoteză discutabilă, căci Lessing însuşi, pe măsură ce se simţea profund neamţ şi aparţinînd naţiunii germane, descoperea că toate strădaniile sale de bun german se loveau de rezistenţa celor din jur. În ciuda capacităţilor sale de excepţie, în ciuda operelor de binefacere ale bunicilor şi străbunicilor săi, Theodor Lessing rămînea un străin, mai precis: un evreu! Preocupat ani în şir de această constatare, Lessing scrie cartea La haine de soi (le refus d’