Termopane rîd în soare

3 martie 2011   Tema săptămînii

Vă place griul? 

Lumea ne ştia după blocurile comuniste gri, cenuşii. Dar am arătat că putem mai mult. Şi mai colorat. Faţadele scorojite, pe alocuri jupuite nu erau plăcute privirii. „Deranjau aspectul general“ – cum zicea un primar de sector. Ferestrele din lemn şi zidurile necăptuşite lăsau căldura să se risipească în van. Bucureştenii erau deprimaţi. De atîta gri şi de facturile la întreţinere. Aşa că edilii au hotărît. Şi au făcut o lege care să transforme griul comunist în curcubeu... capitalist. Schelele, polistirenul, termopanul au cucerit oraşul. L-au scos din amorţeală. Blocurile nu mai sînt comuniste. Au fost reabilitate. Nu toate... Dar programul merge mai departe. 

Reabilitare cromatică 

Dintr-un document care promite 100% confort termic cu doar 20% din valoarea lucrării, aflu că reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe este un program naţional realizat în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. Că sînt vizate blocurile construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990. Că asociaţia de proprietari se implică şi ea. Că se creşte performanţa energetică a blocului. „Cu multă căldură...“ de altfel se semna şi primarul sectorului 1, pe un bloc în şantier. Reabilitarea termică a fost urmată de o reabilitare cromatică. Aici, în sfîrşit, s-a dat frîu liber imaginaţiei. Gustului. Hazardului. Ce-a ieşit se vede diferit. De la caz la caz. Unii zic că e frumos. Alţii – că e hidos. Unii zic că e armonie. Alţii – că e ţigănie. Unii locatari sînt mulţumiţi cu cromatica. Alţii vor criterii clare. Întrebarea e: Cine le stabileşte? Reprezentantul unei primării zice că s-au dorit culori mai vii, mai plăcute ochiului. În alte zone, petele de culoare au fost stabilite şi în funcţie de preţ. Mai ieftin e întotdeauna mai bun. Mai mult e mai bun decît deloc. Un inventar sumar al blocurilor reabilitate include: crem, bleu, bej, portocaliu, verde praz, „ou de raţă“, vişiniu, roşu, galben crom sau citron. Şi lista poate continua cu diverse combinaţii. De două, trei sau cinci culori. Cei responsabili cu paleta cromatică au vrut o „tentă mai veselă“. Se pare că, în mare, au reuşit. Un portocaliu pentru o viaţă mai bună şi mai optimistă. Un galben-citron ca o promisiune, pentru zile senine. Sau un roşu apăsat, mobilizator şi triumfător.

Anvelopare plus civilizare

E iarnă. Pe strada Măgura Vulturului se lucrează. Se reabilitează. Muncitorii zgribuliţi nu prea au chef de vorbă. Şi întreb în ce culoare vor vopsi blocul. „E secret, zice unul.“ După un timp, îl văd colorat. Oranj şi crem cu inserţii de verde deschis. Şantierul s-a mutat repede peste drum. Mă întreb dacă va ajunge şi la blocul în care locuiesc. Vecinele mele aşteaptă. şi discută, pe trepte, la o ţigară. Despre soarta animalelor fără stăpîn, cheltuielile la întreţinere, boschetarii care se droghează la ghenă. Unele sînt convinse că, odată cu reabilitarea blocului, „se va termina şi cu mizeria asta“. Că vor dispărea şi cîinii. Pe scurt, că va fi mai curat, mai civilizat. „Vecina cu cîinii“ (are doi în casă şi trei afară) nu pare prea entuziasmată. Judecă fenomenul la rece. „O lume nebună, asta e; vor bloc vopsit pe dinafară, da’ pe dinăuntru ce ce? Multă mizerie, asta e. Şi umană, şi de toate. Dacă aranjezi blocul, trebuie să omori cîinii? Sau să-i alungi, ca să nu zgîrie termopanu’? Să se civilizeze niţel întîi şi după aia să vorbească.“ Mă gîndesc că, într-adevăr, lumea are nevoie de o schimbare. Pînă la una profundă, locatarii rămîn la scara blocului. 

Probabil comuniştii iubeau griul. Probabil – am spus. Nu avem studii în acest sens… Însă gri-ul blocurilor mergea bine cu cenuşiul existenţei. Acum lucrurile s-au schimbat. A apărut curcubeul în viaţa bucureştenilor. Termopane rîd în soare.... Părerile sînt împărţite. Reabilitarea blocurilor e văzută ca un act ratat. Sau, dimpotrivă, ca o şansă ca Bucureştiul să arate mai bine. Din această poveste, două lucruri sînt de luat în seamă. Că blocurile viu colorate se vor mai ofili cu vremea (cu ploile). Şi că, pe cele rămase gri, fiecare trecător va putea să îşi proiecteze subconştientul creativ fără să lase urme.

Mai multe