Tataie pe Facebook
Profilurile de Facebook ale unor pensionari și pensionare mă înduioșează de fiecare dată. Ei or să apară foarte rar ca individualități; în poza de profil se va afla invariabil și un nepot/nepoată de vreo 2-3 ani, fix la vîrsta la care sînt, da, adorabili. Sau apar în cuplu. Soțul cu soția, soția cu soțul, cu ochelari de apropiere amîndoi, din cei cu multe dioptrii, care măresc neobișnuit de trist ochii.
Un tataie din ăsta o să dea share la nesfîrșit la toate fotografiile din vacanță ale fiului, nurorii și nepoțelei. Fiul cu familia în Grecia, prin sudul Spaniei, în șlapi. La bulgari, arși pe față și pe umeri, cu beri reci și supe cu cartofi prăjiți în față, într-o crîșmă oarecare. La pescuit pe undeva pe lîngă oraș, poze tremurate și defocusate, cu nepoțica în crocși roz prinsă în plină alergare undeva la țară.
Tataie, cînd nu-și trolează copiii și nepoții comentînd de fiecare dată, dar de fiecare dată, la orice spun ăștia în public, are prieteni și prietene fix ca dumnealui. Din cei care se trezesc, deschid un net leneș de pe un calculator vechi, moștenit din familie, și pun pe Facebook o poză cu o ramură de pom înflorit sub care scrie cu italice Bună dimineața! La urare își răspund automat toți cu același Bună dimineața! Un cîrnat de Bună dimineața! curge sub fotografia aia cu pomul înflorit. Pare că tataie e popular. Mai popular ca tine. Pe lîngă pomi înfloriți se postează și o grămadă de fotografii dubioase cu copii anonimi bucălați, cu guri larg deschise în zîmbete din care se văd gingiile roz și doi dinți proaspeți. Cineva creativ a scris, tot cu un soi de font bătrînesc, cu înflorituri: „Rîzi în soare, copile cu părul bălai…“ Cu punctele de suspensie cu tot, pe care tataie oricum le folosește mult, că are suflet poetic. E dintre cei chinuiți de eul liric, cum am fost eu în liceu. Tataie mai și scrie ceva poezii și le pune tot pe Facebook, poezii la care comentează admirativ alte pensionare care se numesc Rozica, Bălan Dumitrița sau familia Ion și Maria Mitrache. Dacă mamaie ar ști ce poet admirat e tataie, nu știu, zău… Și iar nu știu de unde tot găsesc ei fotografiile astea pe net care-mi aduc aminte de felicitările cu sclipici de cînd eram mică. Estetica e rafaelită cumva, onduleuri lungi, blonde, obraji roz, piepturi nu neapărat sfielnice în voaluri mătăsoase, îngeri, aripioare, inimi roz care vibrează, toată estetica bombonie care moaie inimile.
Individul pensionar cu două capete, unul de soț, celălalt de soție, o să umple net-ul și cu pozele lui de la diverse nunți. Invariabil, tataie va avea un costum maroniu cu revere late, iar mamaie o să întindă peste un pîntece obosit un lurex verde. Picioarele lui mamaie or să fie sugrumate de niște pantofi prea strîmți, negri, lucioși, cu un toc jos, pătrățos. Or să stea nefiresc de țepeni la o masă, pe niște scaune cu fundițe făcute la spătar. Fotograful i-a prins împietriți între două bidoane de 2,5 litri care sfințesc masa ca două coloane de lumină – unul de Fanta și unul de Prigat sau așa ceva. Mamaie are o spoială de ruj care o să-i curgă numaidecît în ridurile din jurul gurii, reverele lui tataie își iau zborul spre marginile cadrului: are pe piept un pescăruș căcăniu care a întins niște aripi scorțoase, căcănii. Floarea de nuntă, o treabă stilizată cu lavandă provensală, e prinsă și ea în rigor mortis-ul pozei. Tataie cu mamaie n-or să ajungă în albumul oficial al mirelui și al miresei. Not cool enough.
Tot ei, pensionarii noștri de pe net, dau like la tot. La toate prostiile, la propriile postări, la articole de pe site-uri dubioase care proslăvesc efectul gălbenelelor în caz de orice, ei scriu isteric, cu majuscule. Nu vă desprieteniți totuși de tataie dînd vina pe hăurile de neînțeles ale unui Internet misterios, în ideea că oricum nu pricepe explicația. Căci el e de tot atîtea ori icoană de cultură pop. Ca atunci cînd a dat share la un desen al nepoatei de la grădiniță în care apare el, cu reverele alea late, zburînd printre aștri. Tataie în cerul cu diamante, cum ar veni.
Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.
articol apărut în Dilema veche, nr. 686, 13 aprilie 2017