Summit-ul de la Sibiu, văzut de sibieni
La șase săptămîni după Brexit și cu două săptămîni înainte de alegerile europarlamentare, la Sibiu se va trasa drumul pe care se angajează Europa, după ce Marea Britanie va fi părăsit UE. De Ziua Europei, pe 9 mai, 27 de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor europene, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt şi aproximativ 800 de jurnalişti vor fi prezenți în Sibiu. După 12 ani de cînd a fost pus pe harta Europei ca oraș al culturii, fosta Capitală Culturală Europeană devine pentru o zi capitala politică a Uniunii Europene. E un moment-cheie pentru Sibiu, care poate fi privit acum ca un centru de politică alternativă pro-europeană. E momentul cînd se schimbă balanța de vizibilitate politică asupra României și se înclină către zona de centru a țării. Aproape paradoxal, pentru unii, cum un orășel mic asemenea Sibiului poate să devină atît de important din punct de vedere politic. Însă deloc surprinzător pentru comunitatea sibiană care e obișnuită, din 2007 încoace, să găzduiască evenimente importante la nivel european, de la Marea Adunare Ecumenică din septembrie 2007 (unde au fost invitați peste 2500 de delegați oficiali ai tuturor bisericilor europene) pînă la fiecare ediție a Festivalului Internațional de Teatru, care aduce anual mii de turiști și oaspeți de seamă.
Va fi o mare responsabilitate, dar și o mare provocare pentru Sibiu, spun localnicii. Dinspre „Zona liberă de corupție“, unde în fiecare zi se întîlnesc oamenii la protestul „Vă vedem“, părerile merg în aceeași direcție. Summit-ul de la Sibiu este un reper de orientare în plus pentru societatea noastră, într-un moment în care avem tot mai mult nevoie de repere.
Am întrebat, la întîmplare, oameni de pe stradă de ce cred că a fost ales orașul Sibiu să fie gazda summit-ului european. Pe nimeni nu a pus pe gînduri întrebarea, iar răspunsurile au fost: pentru că este orașul identitar pentru conștiința europeană, pentru că de aici vine președintele Klaus Iohannis, pentru că Jean-Claude Juncker are o afinitate pentru acest oraș, mai ales că Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană în timp ce el era prim-ministru al Luxemburgului (cele două orașe au împărțit atunci acest titlu), pentru că este un oraș multicultural sau pentru că Sibiul are potențial și experiență în organizarea de evenimente europene.
Bineînțeles, am întîlnit și oameni care au auzit la știri că Sibiul va fi gazda unui mare eveniment european, însă nu se intersectează neapărat cu cotidianul lor. Cu toate astea, sentimentul de mîndrie apare imediat cînd vezi că orașul în care tu locuiești este în presa internațională, în știrile momentului la nivel european, și că aici se va hotărî destinul Europei pentru următoarele decenii. Este pentru a doua oară, la nivel internațional, cînd Sibiul este iarăși asociat cu Europa.
Cu trei luni înainte de summit, autoritățile anunță că sînt pregătite pentru importantul eveniment care se va desfășura în clădirea Primăriei Sibiu, situată în centrul istoric al orașului. Ce i drept, aceasta fusese și principala nedumerire a comunității active din Sibiu, care se întreba, în mediul online și nu numai, în ce clădire o să găzduiască Sibiul o asemenea întîlnire de grad înalt, avînd în vedere că lipsa unor spații noi, moderne, adecvate pentru evenimente ample, este una dintre problemele mereu aduse în actualitate. Drept urmare, Primăria Sibiu și-a asumat găzduirea summit-ului european în curtea interioară a clădirii și a demarat în 2018 o serie de lucrări de reparații și întreținere. Străzile, piețele și zidurile istorice din centrul Sibiului au fost reparate cu această ocazie, deși nu mai fuseseră recondiționate dinainte de 2007. La parter, în curtea interioară a Primăriei, unde va avea loc întîlnirea informală dintre liderii Europei, au fost făcute de asemenea reparații și modificări. Totodată, autoritățile s-au ocupat și de investiții la Spitalul Județean Sibiu, în special secțiile care deservesc cazurile de urgență, la aeroportul sibian, dar și de implementarea unui amplu sistem de supraveghere video în oraș.
La nivel academic și cultural, lucrurile sînt clare și reprezentanții instituțiilor au deja în plan programe culturale, conferințe și simpozioane, pentru a profita cît mai mult de vizibilitatea europeană. Tot în acest an, Sibiul poartă și titlul de Regiune Gastronomică Europeană, iată, un bun moment de promovare a gastronomiei locale, mai ales că or să fie în oraș aproape o mie de jurnaliști.
Localnicii vorbesc și de reversul medaliei. Unii dintre ei deja se gîndesc la un city break în altă parte, pentru că orașul o să fie sufocat, mai ales că deja de acum nu mai sînt locuri de cazare în hotelurile centrale și pensiuni. Presiunea va fi mare și din punct de vedere mediatic, iar operatorii din sectorul economic, cultural și turistic se așteaptă la efecte atît pe termen scurt, cît și pe termen lung în urma summit-ului de la Sibiu. Întrebarea nu mai e acum dacă Sibiul se va descurca să facă față acestei mari provocări, ci cît de mult va reuși Sibiul să profite de pe urma acestei mari șanse. Sau: cum va arăta Sibiul în 2029, la zece ani după ce a găzduit summit-ul european?
Oana Ciucă Lázár este corespondent Radio România Cultural la Sibiu.