Sinteza unui fenomen
* Opinia publică românească percepe fenomenul migraţionist în primul rînd ca o migraţie pentru muncă. În proporţie majoră, se consideră că migranţii obţin cîştigurile băneşti din muncă, numai o mică parte a opiniei publice apreciind că aceştia cîştigă bani din furt şi cerşit. * Migraţia pentru muncă a capitalului uman din România, mai ales a generaţiilor tinere, va fi forma predominantă, dar "gestionată" prin practicarea unor restricţii şi controlul trecerii frontierelor. * Raportul migraţie legală-migraţie ilegală evoluează în favoarea primei forme, dar va fi influenţată în continuare de politicile statelor de destinaţie. * Prin prisma fenomenelor demografice, contingentul populaţiei de 15-23 ani se va reduce simţitor (cu cca 1,2 milioane, pînă în 2015-2020); totuşi, din punct de vedere al emigraţiei creierelor, România va rămîne ca o zonă de interes ridicat pentru marile firme transnaţionale sau pentru cercetarea ştiinţifică internaţională. * În viitor, România se poate transforma într-o ţară de imigraţie, dar avînd un contingent important de populaţie autohtonă aflată la muncă în străinătate. Modelul emigraţiei se schimbă în continuare: * Zonele de plecare se disipează pe măsura reducerii importanţei criteriului de etnicitate. Cîştigă teren emigraţia orientată pe considerente de legături familiale - rude mai îndepărtate sau prietenie. * Criteriul distanţei devine minor, fapt pentru care fluxurile spre continentele mai îndepărtate cîştigă teren. Sînt preferate zonele cu perspective mai mari de realizare profesională şi condiţii relativ facile de integrare în noile comunităţi (politicile din ultimii ani, promovate de Canada şi SUA, pentru atragerea tinerilor familişti). * Se accentuează tendinţa de emigraţie a tinerilor/familiilor tinere care în prealabil au dobîndit o oarecare "experienţă migratorie", cum ar fi studii în străinătate, specializare, muncă temporară peste graniţă etc. Migraţia pentru muncă * Va fi fluctuantă, factorii ce vor defini intensitatea şi caracteristicile sale fiind determinaţi în primul rînd de situaţia pieţei muncii din ţările de destinaţie şi doar în mică măsură de "opţiunea" ofertei din ţară. * Politicile statelor primitoare fac practic imposibilă atingerea unui nivel "critic, de alarmă" al prezenţei lucrătorilor români pe piaţa UE. * Se estimează o continuă însănătoşire/îmbunătăţire a comportamentului şi atitudinii lucrătorului român migrant, dar şi o atitudine mai fermă privind antidiscriminarea, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea socială. Sursa: Sinteza lucrării Pre-Accession Impact Studies II - Fenomenul migraţionist din perspectiva aderării României la UE, Institutul European din România, 2004