Shhh, no longer...
Poate că se temea puţin sau poate doar mi s-a părut, cine ştie? Oricum, emoţia care se citea pe faţa ei era evidentă pentru toţi cei din sală. O doamnă văzuse un anunţ prin care Biblioteca Judeţeană Cluj invita vîrstnicii la cursuri de familiarizare cu calculatorul şi Internetul. De fapt, mii de vîrstnici participă la cursuri gratuite de calculator în toată ţara, dar mi-a atras atenţia un grup de zece doamne elegante care şedeau cuminţi în faţa calculatoarelor, în zumzetul hard disk-urilor care umplea camera. Întrebîndu-le ce speră să afle la acest curs, răspunsurile au venit mult mai repede decît mă aşteptam, cu aplomb şi fără nici o ezitare: „Vreau să vorbesc cu nepoţii”, „vreau să fac cumpărături”, „vreau să găsesc ce mă interesează cu doar cîteva click-uri”. Surprinzător, în aer plutea plutea o dorinţă de a afla lucruri noi şi mai ales de a obţine informaţia rapid, chiar dacă în cameră se afla doar acest grup de zece doamne drăguţe, trecute de prima tinereţe.
Biblionet
Programul Biblionet este o iniţiativă la nivel naţional, care are ca scop să asigure accesul la un sistem modern de biblioteci publice pentru toţi cetăţenii României, ajutîndu-i astfel să fie conectaţi, arătîndu-le care sînt avantajele cotidiene ale folosirii Internetului şi, în acelaşi timp, făcînd din biblioteca publică un spaţiu comunitar revitalizat. Fundaţia „Bill & Melinda Gates” sprijină acest program pentru România cu suma de 26,9 milioane de dolari pentru ca, timp de cinci ani, bibliotecarii, autorităţile locale şi centrale, ONG-urile şi sectorul privat să poată colabora nu numai pentru reformarea sectorului bibliotecilor publice, ci şi, mult mai important, pentru a îmbunătăţi vieţile a milioane de români prin acces gratuit la Internet. Bibliotecarii instruiţi să-i ajute pe utilizatori să folosească noile tehnologii şi bibliotecile modernizate sînt moştenirea pe care o lasă programul Biblionet.
Cu exact un an în urmă, o însoţeam în cadrul unei vizite în Bucureşti şi judeţul Mureş pe doamna Sylvia Burwell, preşedinta pentru Dezvoltare Globală din cadrul Fundaţiei „Bill & Melinda Gates”, care a avut ocazia să vadă efectele investiţiilor făcute în România. Într-o bibliotecă comunală, am fost martorul colaborării dintre bibliotecara de acolo şi reprezentantul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), care ajutau un fermier să-şi identifice parcela de teren şi apoi să completeze formularul de subvenţie. Ştiam că APIA dorea să mute majoritatea operaţiunilor online şi că bibliotecarii ajutau în acest proces, dar, pînă cînd nu am văzut cu ochii mei, nu am înţeles exact despre ce era vorba. Anul trecut, peste 17.000 de fermieri au intrat în bibliotecile din comunele lor şi au fost ajutaţi de bibliotecari să obţină subvenţiile.
Mergînd încet pe calea dezvoltării, România se luptă cu o multitudine de probleme sociale. Părinţii caută să asigure un viitor mai bun pentru familiile lor şi pleacă la muncă în străinătate, lăsîndu-şi copiii în grija bunicilor sau a altor rude. Nici în alte domenii, cum ar fi sănătatea, toleranţa, respectul pentru mediu etc., nu există niciodată prea multă informaţie sau prea multe campanii de conştientizare. E adevărat că la Bucureşti se concep şi se dezvoltă platforme de e-guvernare care vor duce, într-un final, la o administrare mai transparentă a României şi vor da acces la aceste servicii tuturor celor interesaţi. Dar ce te faci cu cei peste 50% dintre cetăţenii acestei ţări care nu au văzut în viaţa lor Internetul? Cum o să înveţe oamenii aceştia să se descurce cu tranzacţiile financiare online, să compare preţuri la maşini de spălat, să completeze formulare, să găsească informaţii despre examenul de bac sau intrare la facultate? Cei care ştiu să se folosească de tehnologie vor avea un avantaj competitiv din ce în ce mai important în faţa celorlalţi.
Internet vs carte?
Uneori, aud în călătoriile mele prin ţară, atît în oraşele mari, cît şi la sate, o asociere constantă şi oarecum pesimistă a calculatoarelor şi Internetului cu pierderea obiceiului de a citi. Nu mă sfiesc niciodată să le reamintesc celor care spun asta că a citi înseamnă şi lectura unui roman, şi căutarea de informaţie pe Internet. Afirmaţia de mai sus este legată, însă, de teama că se va uita plăcerea de a zăbovi cu o carte în mînă şi de a intra în universul acelei cărţi. Ce s-a întîmplat, de fapt, după ce IREX a donat echipamente în primele 256 de biblioteci publice din programul Biblionet (şi cînd a început repetiţia obsesivă a lui „şi aşa nu mai citeşte nimeni în ţara asta, mai veniţi şi voi cu calculatoarele!”)? Ne-am hotărît să testăm această ipoteză, pe bibliotecile din Bihor, cu ajutorul Bibliotecii Judeţene. Am urmărit statisticile legate de frecventarea bibliotecii, utilizarea calculatoarelor şi circulaţia cărţilor în anii 2010 şi 2011. Am descoperit o creştere nu doar a numărului de persoane care frecventează biblioteca, datorită noilor calculatoare, ci şi a numărului de cărţi împrumutate. O concluzie clară desprinsă din acest studiu arată că, acolo unde bibliotecara s-a implicat să sugereze titluri, să arate cărţi noi sau să discute despre literatură în general, circulaţia cărţilor a crescut.
Ce caută românii online şi cum răspund bibliotecile cerinţelor lor
După ce a livrat cam 7000 de computere în întreagă ţara, IREX a realizat că există un potenţial încă neexploatat de evaluare a nevoilor informaţionale ale romînilor, printr-un simplu chestionar adresat utilizatorilor, care sînt întrebaţi pentru ce folosesc Internetul. Fiecare computer donat are instalat un pop-up survey personalizat, care permite echipei IREX să păstreze o legătură continuă şi activă cu utilizatorii din biblioteci pentru a analiza cît mai bine nevoile lor informatice. 103.000 de utilizatori din toate judeţele ţării au răspuns pînă în prezent la pop-up survey. Am aflat astfel că, în afară de site-urile de socializare şi jocuri, românii utilizează cel mai adesea Internetul în scopuri educative, cum ar fi căutarea de informaţii pentru teme, pentru a evalua anumite şcoli şi universităţi, pentru a afla detalii referitoare la examenele de capacitate sau bacalaureat. Anul trecut, un număr tot mai mare de respondenţi au declarat că au descoperit mai multe cărţi în format electronic la preţuri promoţionale şi că acest fapt i-a ajutat să facă economii considerabile. Un număr covîrşitor de români folosesc noile servicii oferite de biblioteci pentru a comunica cu rudele care trăiesc în străinătate.
Avînd la îndemînă o modalitate de comunicare gratuită, membrii unei familii care locuiesc la mare distanţă se pot simţi mai aproape unii de alţii. Înainte de a avea acces gratuit la Internet, multe familii comunicau doar sporadic cu rudele din străinătate, ceea ce a creat probleme sociale şi personale imense. Anul trecut s-a remarcat o creştere considerabilă a numărului de utilizatori care caută informaţii referitoare la locuri de muncă şi la ofertele de pe piaţa de muncă. De la simple căutări online şi pînă la informaţii privind oportunităţi de formare profesională şi opţiuni de schimbare a carierei, numărul celor interesaţi continuă să crească. Pentru a ieşi în întîmpinarea acestui număr tot mai mare de cereri, bibliotecile au început să ofere utilizatorilor servicii specializate de asistenţă a celor care caută un loc de muncă, cum ar fi informaţii despre site-urile cu oferte de muncă, modul de editare a CV-ului şi recomandări despre cum să se prezinte la un interviu. Anul trecut, IREX a contribuit cu 7.000 de RON la un proiect-pilot de elaborare a a unui curriculum de training pentru bibliotecari, într-un efort de a veni în întîmpinarea acestor nevoi tot mai mari. Doar în primele trei luni 400 de persoane au primit asistenţă, iar 32 dintre ei chiar au găsit locuri de muncă noi. Bibliotecarii care au participat la acest proiect-pilot au reuşit să ajute persoanele care căutau un loc de muncă să obţină un job nou. Ce e uimitor este faptul că, dacă calculăm că cele 32 de persoane care au găsit de muncă ar cîştiga doar salariul minim pe economie, contribuţia lor la bugetul de stat ar fi de 33.000 de RON. Cred cu tărie că reprezentanţii autorităţilor locale trebuie să ia în considerare raportul cost-beneficii al acestui tip de iniţiative şi să aloce bugete semnificativ mai mari bibliotecilor publice.
De ce funcţionează?
Magia programului Biblionet vine dintr-o combinaţie unică de organizaţii interesate să colaboreze pentru a reforma cu adevărat sistemul de biblioteci publice din România. Mi s-a spus că nu este posibil, că sîntem în plină criză economică, dar autorităţile locale din întreagă ţara au contribuit cu peste 5 milioane de euro în cost-share, dovedind că toţi scepticii se înşelaseră. Partenerii din sectorul privat, printre care Bitdefender, Microsoft şi Intuitext, s-au alăturat efortului nostru cu donaţii de software în valoare de milioane de euro, îmbogăţind calculatoarele donate cu sisteme de operare şi MS Office tools, protecţie antivirus şi software educaţional care să reflecte curriculum-ul naţional pentru clasele I-XII.
Printre partenerii neaşteptaţi ai bibliotecilor publice se mai număra Ursus Breweries, care a format un parteneriat cu bibliotecile pentru a informa familiile şi comunităţile despre pericolul pe care îl reprezintă consumul de alcool în rîndul minorilor. Un alt exemplu interesant sînt farmaciile Sensiblu, care au organizat în biblioteci campanii de conştientizare referitoare la cancerul la sîn. Am mai văzut şi cum reprezentanţe locale ale unor bănci au oferit bibliotecilor consumabile, în schimbul unor intervale orare în care să poată explică publicului larg multiplele avantaje ale sistemului de online banking. În Bucureşti şi Iaşi, Crucea Roşie a încheiat un parteneriat cu bibliotecile publice pentru a oferi utilizatorilor cursuri gratuite de prim ajutor. Dacă acest parteneriat naţional între bibliotecari şi comunităţile lor reuşeşte să transforme atît percepţia publicului, cît şi realitatea că o bibliotecă publică modernă este de fapt un spaţiu flexibil al comunităţii, atunci sistemul va fi evoluat cu adevărat. Pentru a îndeplini această misiune, IREX, împreună cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor Publici din România (ANBPR), lucrează cu parteneri ai Guvernului pentru a găsi soluţii de finanţare în viitor din bugetul UE pe 2014-2020. Pînă la sfîrşitul programului, IREX va moderniza aproximativ 2.200 de biblioteci, dar ce se va întîmplă cu cele 700 de comunităţi care rămîn în afară programului? Sperăm că ANBPR va putea să ofere autorităţilor centrale informaţii privind direcţia în care trebuie făcute investiţii în viitor în acest sector. Bibliotecile publice trebuie să fie spaţii primitoare, iar un program naţional de renovare a bibliotecilor ar oferi tuturor românilor un spaţiu adecvat pentru explorarea intereselor proprii.
Cît priveşte cărţile, desigur că şi acestea sînt extrem de importante. În multe dintre bibliotecile pe care le-am vizitat lipseşte elementul esenţial al unei biblioteci: cărţile! Adică există cărţi în bibliotecă, însă nu aş citi majoritatea titlurilor pe care le văd pe rafturi. Bibliotecile publice trebuie să aibă cele mai noi titluri, calculatoare, ore de lectură pentru copii, locuri de întîlnire pentru vecini şi prieteni. Mulţi cred în valoarea bibliotecilor publice şi se implică ca voluntari, donează cărţi, organizează evenimente sau pur şi simplu sînt la curent cu toate aceste progrese, însă nici Fundaţia „Bill & Melinda Gates”, nici IREX nu pot salva bibliotecile publice. Noi toţi trebuie să cerem ca aceste spaţii să fie menţinute la cele mai înalte standarde şi să insistăm să se investească mai departe în ele. Eu voi continua să atrag atenţia asupra multiplelor beneficii oferite de bibliotecile publice peste tot în ţara, însă e nevoie de mult mai multe voci care să ceară reformarea lor în continuare. Nu uitaţi, sînt şi bibliotecile voastre!
Paul-Andre Baran este directorul programului Biblionet. În martie 2012, a fost numit Campion Digital al României la Comisia Europeană.
Mai multe detalii pe www.biblionet.ro şi pe www.cautatoriidepovesti.ro
Cîteva date statistice:
# 275.000 de români au folosit Internetul pentru prima oară la biblioteca publică, prin programul Biblionet
# 20.000.000 € au fost atrase în România prin completarea, în biblioteci publice, a cererilor de subvenţii agricole APIA
# 1.000.000 de români sînt interesaţi să meargă la cursuri IT gratuite la biblioteca publică
# 7.000.000 de vizite la bibliotecile publice, pentru utilizarea computerului şi a Internetului
# 6460 de calculatoare donate
# 1500 de biblioteci dotate cu echipament
# 2175 de bibliotecari au luat cursuri de formare
(conform unui studiu naţional realizat pentru Biblionet)
Foto: Biblionet