„Sfaturi“ pentru angajatori

11 noiembrie 2010   Tema săptămînii

Nu e simplu să fii relaxat dacă te gîndeşti să angajezi pe cineva care are o dizabilitate. Îţi pui toate întrebările posibile: De unde să încep? Cum vor reacţiona ceilalţi? Ar trebui să angajez un consilier? E potrivit spaţiul nostru? E firesc, iar răspunsurile stau în disponibilitatea angajatorului de a se adapta la nevoile speciale ale unei astfel de persoane. Discutăm în primul rînd de nevoia de independenţă, care se traduce mai înainte de orice prin mersul neînsoţit la lucru – fie că este fabrică, birou sau magazin – şi prin atenuarea diferenţelor între cei cu şi cei fără o dizabilitate. 

De aceea, primul pas pentru angajarea celor cu dizabilităţi este accesibilizarea spaţiului, precum şi a echipamentelor de muncă. Pentru cei cu dizabilităţi motorii, se amplasează rampe de acces în clădire. O persoană în scaun rulant va avea nevoie de o toaletă accesibilizată, de rampe sau lift interior în clădire şi un loc de parcare. Absenţa acestor lucruri îi face pe cei în scaun rulant dependenţi de alţii şi nemulţumiţi. 

Cei cu deficienţe de auz au nevoie de comunicare în scris sau prin limbajul semnelor. De asemenea, se poate folosi SMS-ul, dacă munca presupune deplasări, mai ales că, la origini, SMS-ul a fost inventat chiar pentru aceste persoane. Un sistem bun de sonorizare pentru computer şi un loc de socializare în care să fie puţin zgomot îi va ajuta pe cei cu auz slab să comunice cu clienţii şi colegii, la nivelul la care comunică şi ceilalţi. 

Dacă un angajat are deficienţă de vedere severă, imprimanta care tipăreşte în limbajul Braille, softurile care dispun de sinteze vocale sau tastaturile cu sonorizare îi sînt indispensabile. Persoanelor cu vedere slabă sau foarte slabă, angajatorul poate să le pună la dispoziţie ecrane de calculator care măresc imaginea, surse de lumină puternică, materiale care au caracterele mărite. Un lucru important pentru toţi cei care au probleme severe de vedere este prezenţa semnalului sonor în liftul din clădirea de birouri, precum şi, pe cît posibil, păstrarea lucrurilor din birou în aceeaşi ordine. 

Angajaţii care au HIV/SIDA sau alte dizabilităţi „invizibile“ (schizofrenie, dislexie, diabet) nu au nevoie de investiţii financiare sau materiale, însă fără o informare corectă şi completă despre dizabilitate, ei ar putea să aibă atît probleme de relaţionare cu ceilalţi, cît şi probleme fizice – dacă muncesc într-un mediu toxic sau care nu ţine cont de un anume tip de fragilitate.  

Teo Zăbavă se ocupă de comunicare pentru proiecte sociale. Lucrează în domeniul nonprofit din 1999, în ultimii ani concentrîndu-se pe zona grupurilor defavorizate.

Mai multe