SF-ul din viețile noastre

Viața unui om se măsoară în multe feluri. Iar în ultima jumătate de secol, schimbările care țin de digitalizare, de tehnologie sînt atît de spectaculoase încît amintirile legate de un telefon fix cu cuplaj sau o cabină telefonică cu fise par deja preistorie. La un moment dat, am plecat cu un taxi spre aeroport. Oră de vîrf, nebunie în trafic – spaima că n-o să ajung la timp m-a făcut să cobor din mașină și să-mi uit mobilul pe bancheta din spate. Am realizat, în secunda următoare, cînd mi-am dat seama de dezastru, că degeaba ajunsesem la timp, că nu puteam să mai plec nicăieri, pentru că „bagajul” meu era în memoria obiectului pierdut. Inclusiv biletul de avion. Ce să faci doar în carne și oase, fără smartphone-ul din dotare, această prelungire a ființei și a conștiinței noastre?

Imaginați-vă, de exemplu, privirile uimite ale unor copii cînd le arăți că există niște cărți ca niște cărămizi, care se numesc dicționare, în care cauți un cuvînt printre alte zeci de mii. Pentru ei, cei născuți în epoca în care „dai search pe net” cînd nu știi ceva, gestul ăsta de a căuta ceva printre pagini îngălbenite, cu scrisul mic, e atît de învechit că devine distractiv. Cum să le explici lor, care au nevoie de imagine pentru orice, că noi am trăit într-o lume în care tot ce vedeam pe un ecran de televizor cu lămpi era alb-negru? Memoria înseamnă contraste, decalaje, adaptare. Lumea ne ia pe sus și ne face martori ai schimbărilor de tot felul. Cîndva, la o întîlnire cu studenții de la Facultatea de Litere, cineva m-a întrebat ce văd dacă mă uit în urmă. Am răspuns, fără să stau pe gînduri, că mă simt norocoasă pentru ce am trăit, că am amintiri și din comunism, că mi-am început adolescența după Revoluție și că am experimentat și tranziția, și lumea nouă. 

Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute, a unor amintiri care devin din ce în ce mai ireale odată cu trecerea timpului. Le mulțumesc invitaților mei pentru mărturiile lor, pentru umorul de a privi înapoi și a povesti despre tot felul de experiențe de viață. (Ana Maria Sandu)