„România va fi acolo“ – interviu cu Victor NEGRESCU, ministru delegat pentru Afaceri Europene
Există un termen pe care actualul guvern îl propune pentru adoptarea monedei euro în România? Care ar fi acel termen?
România își menține angajamentul de aderare la zona euro. Acest obiectiv este important dintr-o dublă perspectivă. În primul rînd, este parte a obligațiilor pe care România și le-a asumat la momentul aderării la Uniunea Europeană, chiar dacă, din punct de vedere tehnic, fiecare stat are dreptul de a stabili momentul aderării la zona euro.
În al doilea rînd, adoptarea monedei unice ar permite României să își consolideze prezența în cadrul Uniunii Europene, să participe integral la deciziile care vizează consolidarea Uniunii Economice și Monetare. Discursul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Jun-cker, cu privire la viitorul Uniunii Europene, a evidențiat un fapt foarte important, acela că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un ministru al Economiei şi Finanţelor, dar nu un buget şi un parlament separate ale zonei euro. Așadar, avem și vorbim despre o singură Uniune Europeană.
Viitorul Europei este al nostru, adică al României, al celor care vor să se implice, al celor care vor să schimbe modul în care arată Europa de astăzi și al celor care vor ca România să conteze mai mult în construcția europeană. România vrea să fie, aşa cum am spus-o, un stat refondator al Uniunii şi, în acest sens, trebuie să avem uşile deschise şi criterii precise cu privire la aderarea la Spaţiul Schengen şi aderarea la zona euro. Cred că aceste idei vin a completa viziunile prezentate de diferitele state, pentru a genera ceea ce a spus foarte bine preşedintele Comisiei Europene, ideea de consens. Proiectul european are nevoie de reforme profunde, de solidaritate şi responsabilitate, de acţiune comună, pentru că toţi cetăţenii trebuie trataţi într-o manieră egală. Din acest punct de vedere, România îşi doreşte ca Europa să meargă înainte, să fructifice acest moment, iar acest lucru presupune ca toate statele să aibă oportunitatea de a participa la reconstrucție. România îşi menţine vocaţia de a adera la zona euro şi mai ales doreşte, în perioada următoare, să preia iniţiativa, identificînd mai bine ceea ce înseamnă mecanismul prezentat de preşedintele Juncker, sprijinul financiar şi tehnic avut în vedere pentru a susține un stat care doreşte să adere la zona euro.
— Victor Negrescu
Care sînt cele mai importante obiective de îndeplinit în România, înainte de adoptarea monedei euro, așa încît schimbarea să se facă în condiții optime? Care sînt, în opinia dvs., obstacolele cele mai mari care trebuie depășite în acest proces?
Trecerea la moneda unică este un proces complex și trebuie să ne asigurăm că societatea românească conștientizează implicațiile și beneficiile acestui demers și că populația este pe deplin pregătită pentru această etapă. Cred că este important să demarăm o amplă consultare cu cetățenii cu privire la adoptarea monedei euro, iar o primă dezbatere publică pe această temă va avea loc chiar în toamna acestui an. E primordial să stabilim nu neapărat o dată, ci etapele strategiei de aderare și dacă sîntem capabili să îndeplinim aceste măsuri economice, monetare, legislative și instituționale, care să asigure României un parcurs cît mai predictibil spre acest obiectiv. Săptămîna trecută am participat la o reuniune a Comitetului de pregătire privind aderarea României la zona euro. Această structură a reînceput să funcționeze la iniţiativa Comitetului de Coordonare a Sistemului național de gestionare a Afacerilor Europene, pe care îl gestionez în calitate de ministru delegat pentru Afaceri Europene. Trasarea unei foi de parcurs pentru aderarea la zona euro, pentru care să existe consens la nivelul întregii societăți, este o condiție necesară. Schimbarea unei monede presupune într-adevăr eforturi în toată țara, de aceea este important să lucrăm cu toții în această direcție și să facem pașii împreună.
În ce fel depinde trecerea la moneda euro de conjunctura și politica europeană? Există riscul de a se întîmpla ceva similar cu procesul de integrare în Spațiul Schengen? Adică poate apărea o opoziție externă puternică de natură politică, legată de primirea României în zona euro?
Zona euro a fost marcată, în ultimii ani, de multiple provocări generate de criză și de efectele ulterioare ale acesteia. Nu în puține rînduri s-a vorbit de necesitatea unei reforme a zonei euro și, în acest sens, au fost adoptate numeroase măsuri care să conducă la creșterea rezistenței la șocuri a economiilor statelor membre ale eurozonei sau la un grad mai mare de predictibilitate și prudență în gestionarea finanțelor publice din aceste state. Aceste discuții continuă chiar și după depășirea crizei economice, dată fiind nevoia de identificare a unor instrumente care să întărească aceste economii și să le pregătească mai bine pentru a face față, în viitor, la provocări similare, cu efecte diminuate. Vorbim de o conjunctură europeană în evoluție, de formularea unor măsuri de consolidare a Uniunii Economice și Monetare, ca bază pentru utilizarea monedei unice, de avansare a integrării în direcția finalizării Uniunii Bancare.
România este parte activă a acestor discuții, chiar dacă, din motive obiective, nu aplică integral, la acest moment, prevederile în aceste domenii. Cu toate acestea, preocuparea noastră principală este ca aceste măsuri să ia în considerare și statutul țărilor care nu sînt încă membre ale eurozonei, dar care își mențin obiectivul de aderare la zona euro. În ceea ce privește decizia efectivă de extindere a zonei euro, Tratatele Uniunii conțin prevederi explicite în acest sens. Este o decizie complexă, care implică mai multe instituții europene, inclusiv discuții la nivelul Consiliului European, consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene. România depune deja eforturi pentru a fi în acest nucleu dur al Uniunii Europene. Am aderat la proiectul privind armata europeană, pe care noi o vedem în deplin consens cu NATO, am aderat la reformele privind crearea Biroului Procurorului European şi România va fi acolo tot timpul pentru a sprijini orice demers care susţine această construcţie a Uniunii Europene puternice, coezive, în care toate statele să conteze şi în care, mai ales, viziunea noastră să fie luată în considerare.
Ce s-ar schimba fundamental în țară odată cu trecerea la euro?
În primul rînd, aderarea la euro ar marca aprofundarea integrării României în Uniunea Europeană, printr-o participare deplină la Uniunea Economică și Monetară și respectiv la Uniunea Bancară. Nu trebuie să uitam că constituirea zonei euro reprezintă unul dintre proiectele de bază ale construcției europene și, totodată, motorul relansării proiectului european. Din acest punct de vedere, prezența României în acest format va aduce beneficii importante în raport cu profilul nostru pe scena europeană. În practică, adoptarea euro va consfinți faptul că economia românească este pe deplin aliniată la standardele economice europene, că va putea beneficia în integralitate de avantajele pieței interne și că va putea participa din interior la procesul de consolidare a zonei euro. Ce îmi doresc eu în mod special este ca cetăţeanul, după ce intrăm în zona euro, să meargă la magazin şi să nu considere că au crescut preţurile sau că intrarea în zona euro i-ar fi scumpit condiţiile de trai.
a consemnat Andrei MANOLESCU
Foto: wikimedia commons