România analfabeților funcțional

Aud că în statisticile dlui Iohannis 44% dintre elevii români sînt analfabeți funcțional. Mai clar, asta înseamnă că 44% dintre elevi nu sînt în stare să spună despre ce e vorba într-un text după ce-l citesc. Îl citesc, dar nu-l înțeleg. Îl citesc, dar nu pot spune care este/sînt ideea/ideile principale. Îl citesc și nu pot articula, la modul cel mai simplu, fără subtilități și speculații, ce a vrut autorul să spună scriind textul. Deslușirea cauzelor acestei statistici triste necesită un spațiu amplu. În ceea ce mă privește, vreau să contribui cu o mărturie directă la înțelegerea acestei fenomenale tendințe de închidere a minții. Am convingerea că răspîndirea analfabetismului funcțional e ceva mult mai complex decît pare.

Fiind redactor-șef al revistei Dilema veche de aproape 6 ani, am recepționat mii de reacții ale cititorilor la textele publicate de noi. Multe, orale. Mă întîlnesc cu foarte mulți oameni care îmi spun ce cred despre un articol sau altul din revista noastră. Altele, în scris. Reacții și comentarii de tot felul ne vin pe email, prin poștă (da, e minunat, avem încă cititori care ne scriu scrisori sau cărți poștale!), pe site-ul revistei și, vai!, cele mai multe, prin rețelele zise „de socializare”. Constatarea mea este că proporția de 44% analfabeți funcțional se verifică și în cazul adulților. Cam jumătate dintre reacțiile pe care articolele Dilemei vechi le stîrnesc dovedesc limpede că cititorul care le formulează nu a putut înțelege textul la care se referă. E un festival deconcertant, deopotrivă comic și înspăimîntător, de „unde dai și unde crapă”! Cam jumătate dintre reacții, fie ele critice sau laudative, o dau în bară stupefiant. Ba chiar, nu de puține ori, cititorul înțelege taman de dos, că autorul spune exact inversul lucrurilor pe care, de fapt, le spune foarte deslușit. Iar impresia mea este că asemenea lecturi ratate devin tot mai numeroase pe parcursul anilor.

Cum e firesc să presupunem că cei care citesc Dilema veche au o experiență a lecturii ceva mai dezvoltată decît marea masă a consumatorilor de telefon, dați-mi voie să declar cu îngrijorare că, precum elevii, așa îmi pare că sînt adulții care, cel mai probabil, le sînt părinți: cam 44% analfabeți funcțional. Elevii analfabeți funcțional de azi vor împrospăta regimentele de analfabeți funcțional adulți care există. Și ei, la rîndul lor, vor crește copii, cel mai probabil, asemenea.

E foarte bine că încercăm cumva, prin școală, să luptăm cu analfabetismul funcțional. Dar șansele sînt dramatic reduse cînd copiii trăiesc în mediul adulților analfabeți funcțional, într-o lume ce pare croită să fie raiul analfabeților funcțional. Oameni buni, trăim într-o societate astfel organizată încît analfabeții funcțional nu doar că prosperă, dar devin chiar „influenceri”. Nu școala, ci lumea noastră, așa cum e ea acum, este o uriașă uzină de produs analfabeți funcțional pe bandă rulantă. Analfabetismul funcțional nu îmi pare neapărat o eroare a sistemului de învățămînt; e un simptom al vremurilor noastre. Eu mă bucur să aud că cineva – președintele însuși, dacă înțeleg bine – cere sistemului nostru școlar să crească imunitatea copiilor la spiritul vremii, dar nu-mi fac iluzii. Dimpotrivă, presiunea socială asupra școlii este aceea de a trimite în lume tineri cît mai adaptați spiritului timpului. Care este un spirit tot mai analfabet funcțional...

Și, dacă îmi permiteți o scurtă părere asupra cauzelor, nu le căutați în școală. Tipul de lectură impus de telefon și de ritmul alert-fragmentat, non-literal și tot mai pictural al rețelelor de socializare, dar și al presei care le imită tot mai mult, împing natural creierul spre genul de lectură împrăștiată, în puzzle și-n salturi, în secvențe scurte, fără conexiuni între o propoziție și următoarea. Adică, spre o lectură care ratează sensul unui text nu neapărat mai lung, mai elaborat, mai stilizat, mai bogat retoric, ci pur și simplu al unui text! Astfel, din puzderia de materiale scrise cu care ochiul recent se întîlnește continuu (de la sms-uri la texte de Facebook și mesaje publicitare), cele mai multe sînt făcute anume pentru o lectură de tip „analfabet funcțional”. Așa că cercul se închide: scrisul și cititul merg mînă în mînă. Se scrie tot mai mult pentru cititori analfabeți funcțional, deci vom avea tot mai mulți analfabeți funcțional.

(Publicat la 11 iulie 2021)