Roboextincția

Apariția roboților a ajutat oamenii să producă mai mult, mai rapid și mai eficient. Dar pe măsura dezvoltării lor, ecosistemul muncii așa cum îl știm noi astăzi se va schimba, un proces ce poate fi comparat cu evoluția. Impactul sociologic al roboților a fost slab analizat și luat în considerare pînă acum, dar în următorii douăzeci de ani roboții vor înlocui anumite job-uri și vor crea altele. Cea mai afectată pătură socială va fi cea mai săracă dintre ele, pentru că primele job-uri înlocuite vor fi cele manuale, necalificate și care nu necesită o foarte mare specializare.

Erik Brynjolfsson, profesor la Massa-chusetts Institute of Technology, scria într-un studiu publicat în revista Nature că „Luînd în calcul schimbările din economie, oamenii sînt orbi la schimbările aduse de roboți“. El avertizează asupra impactului în cartea The Second Machine Age. Deși nu e la fel de radical ca alți cercetători, el vorbește despre schimbare, nu neapărat dispariție. La fel ca evoluția animalelor și plantelor, oamenii vor fi nevoiți să se adapteze pentru a putea să reziste.

Să privim în prezent, pentru că e mai simplu să vedem ce s-a schimbat deja în ecosistemul muncii. Mai țineți minte, cei mai vîrstnici dintre cititori, că pe vremuri, ca să sunați, trebuia să fiți ajutați de un operator care făcea legăturile? Ei bine, apariția telefoniei mobile și a automatizării a înlocuit cu totul acești operatori telefonici care păreau esențiali în comunicarea globală. De asemenea, pentru cei care au prins zilele terasei La Motoare sau ale Lăptăriei de la Teatrul Național București, ne amintim de operatoarea liftului. Nimeni nu mai are nevoie astăzi de un operator de lift. Iar mai în prezent, la podul de la Cernavodă există încă operatori umani care iau banii cash de la șoferii care formează cozi imense pentru a plăti cu bani, nu prin SMS sau la benzinărie. Cîți ani vor mai trece pînă cînd aceste cozi vor fi uitate? Pentru că, realist, ele pot fi înlocuite de mîine. În multe alte țări nici măcar SMS-ul nu mai este de actualitate, pentru că mașinile au montați pe parbriz senzori conectați la un card care fac plata automată.

Conform studiilor, pînă în 2025 vom pierde cel puțin cinci milioane de locuri de muncă datorită automatizării. Pare departe? Sînt șapte ani. Acesta e doar un studiu, pentru că estimările variază de la cele mai optimiste pînă la cele mai catastrofice. Un studiu al McKinsey Global Institute arată că pînă în 2030 ar putea fi pierdute nu mai puțin de 800 de milioane de locuri de muncă. Studiul arată că robotizarea poate fi comparată cu trecerea de la societățile agricole la revoluția industrială.

Dar miza va fi pe crearea de locuri de muncă mult mai specializate și care necesită creativitate și inovație. Acolo unde roboții nu vor putea interveni pentru o bună perioadă de timp va fi în zona creativă a muncii, acolo unde mintea umană poate face mai multe conexiuni și poate îmbina productivitatea cu arta. Nici un robot nu va putea crea un iPhone atît de bine precum un om, dar roboții îl vor putea asambla la fel de rapid sau poate chiar mai bine. Miza pe care o vor avea angajatorii, dar și statul, va fi reglementarea tranziției într-o societate robotică, pentru ca tehnologia să nu fie doar o forță distructivă. Pentru muncitorii deja existenți, vor fi implementate programe de reconversie profesională, adaptare la robotizare și specializare pentru ca dintr un salahor manual să ne putem transforma în muncitori creativi.

Studiul McKinsey detaliază impactul. 5% din ocupațiile actuale vor fi total automatizate, în timp ce în cazul a 60% din job-uri, doar o treime din task-uri vor fi automatizate. Concluzia e una pozitivă: „Tehnologia distruge job-uri, nu munca“.

În următorii ani, educația va trebui să se bazeze pe crearea de skill-uri diferite, care să facă oamenii imuni la roboții care vor automatiza job-uri. Liceele tehnologice nu mai trebuie să creeze simpli executanți, ci creatori. Conform World Economic Forum, printre caracteristicile care vor fi necesare unui angajat vor fi: elasticitate și flexibilitate de gîndire, gîndire critică, networking, cunoștințe interdisciplinare. În același timp, un amănunt interesant al schimbărilor aduse de roboți se va putea vedea asupra economiei globale și a modului în care aceasta ar putea fi dezechilibrată. Impactul cel mai mare al roboților va fi asupra societăților dezvoltate, cum ar fi China, Germania sau Statele Unite, acolo unde automatizarea va fi implementată prima oară. O comparație facilă este cea cu propagarea Internetului. România a fost pentru mulți ani în topul vitezelor globale ale Internetului. Motivul e simplu. Pentru că nu am avut Internet la începutul anilor ’90, noi am avut Internet prin fibră, tras prin cartiere, atunci cînd în țările dezvoltate marii operatori nu aveau forța să lanseze național astfel de tehnologii. Așa că operatorii oficiali din România au fost presați să crească vitezele, să cumpere rețele de cartier. Astăzi România nu mai este în primele trei viteze de Internet mondial, pentru că celelalte țări au recuperat și tehnologia a avansat. Așa cum, în Africa, tehnologia mobilă 4G e mult mai dezvoltată decît în multe țări europene, pentru că oamenii de acolo au început aventura pe Internet direct pe mobil și cu 4G. Iată că țările mai puțin avansate vor fi mai puțin lovite, dar vor trebui să aibă o strategie pe termen lung.

Cu toate acestea, după multă teorie, ce job-uri vor fi create de roboți? Un raport al Universității Oxford vorbește despre 21 de job-uri care ar putea fi inventate după apariția roboților. Pe măsură ce inteligențele artificiale creează numeroase date digitale și viața noastră e între două baze de date, am putea avea detectivi de date, care să scormonească în baze de date după informațiile relevante. Acest lucru putem spune că se petrece și astăzi. Anchete făcute de publicații de investigații sînt bazate pe scormonirea în baze de date, a se vedea Panama Papers. De asemenea, am putea avea o forță de vînzări pentru inteligență artificială, pentru că roboții nu se vor putea vinde singuri. Pentru că impactul va fi mare, am putea asista și la o nevoie teribilă pe piață de psihoterapeuți, pentru că oamenii vor fi afectați. De asemenea, singurătatea ar putea fi teribilă, așa că job-uri cu skill-uri foarte umane ar putea fi cu adevărat inventate, deși există și astăzi. Oamenii vor putea cumpăra alți oameni alături de care să vorbească sau să se plimbe pentru a rezista singurătății automatizate.

În zona medicinei vom avea asistenți pentru inteligența artificială, iar în zona de fitness vom avea nevoie în continuare de antrenori personali. Și pentru că ne vom putea face fără probleme cumpărături online, vom putea asista la apariția croitorilor online, cei care nu mai fac munca aceasta fizică, ci aranjează imaginile digitale pe care le vei vedea într-o oglindă inteligentă. Printre alte job-uri care ar putea fi create ar putea fi și un regizor al vieții în realități augmentate. Pentru că, la fel ca în serialul Westworld, vom putea avea o viață la care să adăugăm elemente digitale sau fizice. Roboți care să ne fie parteneri de viață sau parteneri sexuali vor fi des întîlniți. Un asistent de realitate augmentată ne va sugera care este scenariul cel mai bun pentru noi. Pînă și munca polițiștilor va fi schimbată. Pentru că mașinile vor fi autonome, munca lor va fi mult mai specializată pentru a determina vina roboților sau a oamenilor.

Dacă vrei să te joci cu viitorul, poți intra pe site-ul replacedbyrobot.info, unde a fost automatizat un studiu Oxford despre automatizare. Acolo introduci job-ul actual și ți se oferă pe ecran șansele automatizării. De exemplu, job-ul de jurnalist are doar 11% șanse de automatizare. Asta înseamnă că ne vom baza pe ajutoare robotice, pe baze de date sau pe inteligențe artificiale care să adauge părți în articole, dar partea creativă va fi încă existentă. Dar poate, acum, la final, ar trebui să vorbesc și despre job-urile care vor fi înlocuite aproape în totalitate și acest lucru va crea haos: șoferii. De taxi, de camioane, de tren. Ei bine, unde reintroduci în societate sute de milioane de job-uri? Aceasta e tema de gîndire pentru umanitate. 

Vlad Andriescu este redactor-şef la start-up.ro.