„Revenim la acel oraș de burghezi care au și bun gust, și resurse să-l afirme“ – interviu cu Gheorghe FALCĂ, primarul municipiului Arad
Domnule primar, cum arată Aradul cultural astăzi?
În Arad, există poate de mai bine de un deceniu sentimentul public că orașul trebuie să-și schimbe statutul. Iar această schimbare de statut trebuie să se producă convertind prosperitatea economică în viață culturală – în sens strict, ca evenimente și instituții culturale, dar și ca ofertă de loisir pe care orașul o face locuitorilor săi sau vizitatorilor. Așadar, aceasta ar fi dorința, sentimentul general căruia administrația i-a răspuns în ultimii ani prin finanțări tot mai generoase ale inițiativelor culturale. La întretăierea dintre dorința de a se reinventa a arădenilor și finanțarea suplimentară, i-am așteptat și pe oamenii cu idei bune și, mai ales, cu experiență în management cultural. Muncind laolaltă, administrație, instituții locale – teatru, filarmonică, bibilioteci, universități –, manageri culturali și ONG-uri independente, am sporit spectaculos oferta culturală arădeană, triplînd, cred, numărul de festivaluri și evenimente cu relevanță națională. Depășim așadar statutul de oraș proletar, la care ne-a redus perioada comunistă, și revenim la cel de oraș de burghezi care au și bun gust, și au și resurse să-l afirme.
Văd prin țară că există un fel de competiție între primari cu privire la construirea stadioanelor. Nici prin cap nu le trece să construiască săli de concerte, teatre sau biblioteci.
Am să încep răspunsul cu o glumă, spunîndu-vă că, dacă vorbim de stadioane, eu sînt de două ori vinovat. Pe de o parte, sînt constant certat de arădeni pentru vina de a fi demolat stadioane. De fapt, tribune și vestiare în ruină, aflate pe terenuri care nici măcar nu aparțineau municipalității. Pe de altă parte, mă fac vinovat de a fi promovat construcția celui mai mare stadion finanțat exclusiv din banii unei administrații locale. E vorba de stadionul „Francisc von Neuman“, casa Bătrînei Doamne, echipa UTA.
Dacă vorbim de clădirile care compun infrastructura culturală a orașului, vă pot spune că Aradul e un oraș norocos. Burghezia prosperă a secolului al XIX lea și începutului de secol XX s-a înnobilat și a înnobilat orașul cu cîteva edificii excepționale, care par chiar supradimensionate față de ceea ce reprezenta Aradul, demografic și economic, la acea vreme. Dar aceste edificii, multe cu funcție culturală, erau semne ale unei afirmări de ambiție și de gust căreia trebuie să-i răspundem azi cu grijă. Avem, de pildă, în Arad, un Palat Cultural în care funcționează Filarmonica locală și Muzeul Județean, secția de istorie. Această bijuterie arhitecturală, în care a funcționat al șaselea conservator european, cu o sală de concerte cu o acustică excepțională, a fost de curînd reabilitată din fonduri europene. Clădirea Teatrului Clasic, care domină un capăt al bulevardului central, intră și ea în reabilitare chiar în acest an. Vorbim așadar, în Arad, de păstrarea în bună stare a unor clădiri monumentale, generoase ca dimensiuni, nu de construirea unor clădiri noi cu utilizare culturală. Tot așa, Aradul e un model în ceea ce privește preluarea sălilor de cinema, abandonate de Regia de difuzare, săli pe care le-am reabilitat și dotat cu aparatură modernă. Sîntem orașul în care a funcționat primul cinematograf cu program permanent din România, iar astăzi avem trei cinematografe în administrare locală, cele mai multe din țară: unul ultracentral, cu un program constant de proiecții de filme de artă, și două în cartiere, păstrînd și funcțiunea de cinema, dar susținînd și o ofertă de centru cultural al comunității.
Împreună cu omologii dumneavoastră din Cluj, Timișoara și Oradea ați fondat „Alianța Vestului“ și ați anunțat că veți lucra împreună cîteva proiecte spre beneficiu mutual. Există și o dimensiune culturală a acestei Alianțe?
Desigur că există. Avem acest obiectiv în documentul fondator, cu un focus special pe colaborarea celor patru orașe în cadrul proiectului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021. Aradul e cel mai interesat să susțină Timișoara, nu doar cu idei, evenimente colaterale și chiar co-finanțări, ci și prin facilitarea participării publicului la evenimentele anului 2021. Gîndiți-vă că mare parte dintre vizitatorii internaționali ai Timișoarei în acel an vor intra în țară pe la Nădlac, vor trece prin Arad, și poate se vor și caza aici, pentru că sîntem la doar o jumătate de oră de Timișoara, pe autostradă. Trebuie să gîndim și o ofertă culturală arădeană pentru acești vizitatori, cu evenimente în oglindă, dar și servicii speciale de transport, de pildă curse regulate noi între cele două orașe. Ne dorim, cu alte cuvinte, ca anul 2021 să fie în bună măsură o „poveste despre două orașe“.
Ce evenimente culturale plănuiește Primăria Aradului să susțină în acest an?
Am început cu un eveniment popular, mult discutat, dar și de mare succes la public – o semifinală Eurovision. Pentru restul anului, menținem ceea ce am început în anii trecuți, dorindu-ne să dezvoltăm aceste evenimente și să le mărim relevanța națională și internațională. Avem în Arad trei festivaluri de teatru (teatru clasic, teatru underground și teatru de animație), un festival de film documentar cu un focus curatorial provocator la fiecare ediție (FARAD, în toamnă), vom avea a șasea ediție a unicului festival de media art din România (MAFA, în toamnă), tot a șasea ediție a singurului festival de literatură și film (Discuția secretă, la începutul verii), a doua ediție a Tîrgului de Carte OpenBook, o nouă Stagiune lirică arădeană și, bineînțeles, în săptămîna care urmează, a cincea ediție a Festivalului de științe umaniste, pe cale să devină prima ediție a Conferințelor Dilema veche.
a consemnat Sever VOINESCU
Foto: Ciprian Hord