Responsabilitatea viitorului
Românii, chiar şi cei tineri, încă mai aşteaptă ca statul să le dea pensie. Nu va fi cazul.
Din peste 1000 de români între 18 şi 45 de ani întrebaţi în iunie cine este responsabil pentru pensia lor, 51% au spus „nu eu“. Studiul, făcut de Ipsos Romania pentru ING Pensii, mai arată că românii cred în continuare (37%) că statul trebuie să le asigure pensia. Problema este că, şi în cazul celor mai optimiste evoluţii demografice, acest scenariu este improbabil.
În prezent, din contribuţiile sociale ale unui angajat se plătesc în medie 1,3 pensii. În 2050, cînd populaţia vîrstnică va reprezenta 35% din populaţie, proporţia e estimată la 1:3, şi asta în cazul cel mai fericit, în care cei mai mulţi dintre adulţi muncesc şi plătesc taxe.
Tot în prezent, rata de înlocuire este de 36%, adică dacă ies azi la pensie, avînd anii de muncă integral, primesc o pensie care reprezintă 36% din ultimul salariu (în medie). Nici nu trebuie să merg cu gîndul pînă la 2050: în 2032, anul în care la pensie vor fi cei născuţi în 1967, rata de înlocuire va fi de 24%. Deci orice proaspăt pensionar în 2032 va trebui să trăiască de la o lună la alta cu 24% din venitul pe care îl făcea ca salariat. Peste încă zece ani, rata va fi de 16%: cineva cu salariul net de 3000 de lei va avea o pensie de 480 de lei. Şi nimic de acum încolo, în afară de ipoteza fantezistă ca România să devină o destinaţie pentru forţa de muncă ultracalificată din alte ţări, nu va mai schimba această tendinţă de scădere.
Asta înseamnă că nici un adult sub 45 de ani nu poate spera să trăiască exclusiv din pensia de la stat. Există însă opţiuni. Toate presupun să economiseşti conştient.
1. Pensia privată obligatorie (Pilon 2), la care sînt înscrişi şase milioane de români, dar la care contribuie lunar doar trei milioane, poate asigura o rată de înlocuire de 10%. Adică poate creşte venitul cu încă 10% din ultimul salariu. P2 este un mod de a economisi pentru propria pensie – un procent progresiv care este 6% din venit în 2014 – în loc să contribuie la bugetul naţional de pensii. În condiţiile în care 86% dintre români nu economisesc în nici un fel pentru pensie, fie pentru că nu li se pare o prioritate, fie pentru că nu îşi permit, P2 e singurul instrument de economisire pentru mulţi dintre ei. 15% dintre ei cred că P2 îi va ajuta să-şi menţină stilul de viaţă actual, după pensionare, dar adevărul este că doar pensia de la stat şi P2 nu pot să asigure acest lucru.
2. Pensia privată facultativă (Pilon 3) poate creşte venitul la pensie, în funcţie de capacitatea de economisire a fiecăruia. P3 înseamnă însă şi să ai veniturile şi stilul de viaţă care să îţi permită să economiseşti, ceea ce pentru o persoană cu salariul sub salariul mediu pe economie nu este realist.
3. Investiţia în proprietăţi este un alt mod de a economisi. România are una dintre cele mai mari rate de proprietari din Europa, de peste 90%, şi acesta este un avantaj pentru cei care, deşi nu pot economisi, deţin o casă. Cînd ies la pensie, o pot vinde, o pot închiria sau o pot ipoteca. Iar cînd au nevoie de îngrijire continuă într-un centru specializat sau acasă, proprietatea poate fi modul în care plătesc pentru îngrijire, lăsînd-o moştenire sau cedînd-o.
4. Instrumentele de economisire bancară (depozite la termen, fonduri de investiţii etc.) sînt, la rîndul lor, o soluţie mai ales cînd intri în posesia unei sume mai mari, prin vînzare sau moştenire, pentru că pot aduce dobînzi semnificative pe termen lung.
Cea mai mare provocare rămîne, însă, schimbarea mentalităţii şi preocuparea reală pentru viaţa noastră de peste 30-35 de ani.
Foto: Ioana Moldovan