Povestea a patru cooperative

26 iunie 2013   Tema săptămînii

Urmăresc de cîteva luni, uneori de la faţa locului, alteori din birou, cîteva experimente sociale fascinante. Este vorba despre cele patru asociaţii agricole-pilot, dezvoltate de Romanian-American Foundation, prin intermediul a patru ONG-uri. Premisa proiectului este simplă: înainte de bani, aceste comunităţi au nevoie de încredere între oameni şi de planuri de afaceri. Ce veţi citi în continuare este povestea acestui experiment, aflat încă la început. O fotografie foarte sumară şi încă în mişcare.

Povestea începe în vara lui 2012, cînd patru ONG-uri cu tradiţie în proiecte de antreprenoriat în mediul rural – Fundaţia PACT, Fundaţia Civitas, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară (CMSC) – au început procesul de facilitare şi de sprijinire a micilor fermieri, să se asocieze. Au fost vizate comune cu specializări diferite – legume/fructe, animale – şi din cele trei provincii istorice. Procesul de coagulare propriu-zisă a grupurilor de acţiune, de aducere a fermierilor cu potenţial la aceeaşi masă, pentru a discuta posibilitatea dezvoltării unei afaceri în comun, a fost îndelungat şi minuţios.

Centrul de la Apahida şi „Doamnele bucovinene“

Fundaţia Civitas a mers în judeţul Cluj, în trei sate – Apahida, Bonţida şi Jucu. S-a întîlnit cu autorităţile locale, care i-au oferit sprijin în aducerea potenţialilor membri cooperatori laolaltă, cărora le-a fost prezentată ideea formării unei cooperative de legumicultori. Atmosfera primelor întîlniri nu era cu mult diferită de cea a camerei juraţilor din 12 angry men al lui Sidney Lumet. Am asistat la cîteva asemenea întîlniri şi pot depune mărturie: oamenii se aprinseseră pe teme precum proporţionalitatea beneficiilor în raport cu cotizaţiile, costul de oportunitate al intrării în asociaţie, cine ce ar face, cum se întoarce profitul etc. Primarul din Apahida a susţinut ideea imediat, spunînd că oamenii ar trebui să înceteze a mai gîndi în termeni de CAP-uri: „Avem 20 de ani pierduţi, ne tot uităm la vecini. Ne ţinem cu dinţii de terenuri şi pierdem potenţialul agricol.“ În urma a 20 de astfel de întîlniri şi discuţii premergătoare, s-a constituit nucleul viitoarei cooperative. Au fost organizate sesiuni de training pe teme precum managementul fermei şi tehnici agricole, cu experţi locali şi de la Universitatea din Cluj, precum şi vizite de studii la diverse unităţi de procesare a fructelor şi legumelor din ţară, considerate a fi exemple de bună practică. În martie 2013, a luat naştere Cooperativa de Legumicultori „Lunca Someşului Mic“, care cuprinde, în acest moment, 17 membri din cele trei comune. Sediul cooperativei este la Apahida şi se doreşte folosirea lui ca centru de informare şi pentru alţi fermieri, care să fie, eventual, atraşi în cooperativă.

Urmează hopul cel mare: începerea vînzării propriu-zise. Au demarat discuţii cu diverşi procesatori din zonă şi viitorul sună bine, atîta timp cît frîiele nu sînt scăpate din mîini, din punct de vedere al consultanţei – atît pentru consolidarea grupului, cît şi pentru urmărirea paşilor trecuţi în planul de afaceri.

În Moldova, Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară (CMSC) şi-a însuşit o altă abordare. În judeţele Iaşi, Suceava, Vaslui, Fundaţia World Vision derulase proiecte de stimulare a antreprenoriatului şi a asocierii micilor fermieri. În plus, acolo existau Grupurile de Acţiune Locală, în care autorităţile locale colaborează cu fermierii. Deci, existau deja nuclee pe care se putea construi. După realizarea analizelor iniţiale, s-a mers în paralel cu susţinerea a două grupuri deja coagulate: Asociaţia „Legume – Fructe“ Prisăcani şi Asociaţia „Doamnelor Bucovinene“, din Vatra Moldoviţei.

O altă dovadă că formele atrag fondul

Asociaţia din Prisăcani există din 2009, reuneşte 200 de membri, însă, pînă acum, nu funcţiona în adevăratul sens al cuvîntului: se cumpăraseră la comun unelte şi utilaje, dar lipseau strategia, planul de afaceri, activităţile concrete pe piaţă, derulate prin asociaţie. Raţiunea de a fi a organizaţiei fusese obţinerea de puncte suplimentare în dosarele pentru finanţare europeană. În aceste dosare individuale, cei care solicită finanţare primesc punctaj suplimentar, dacă sînt membrii unei asociaţii, în special privind  măsura pentru ferme de semi-subzistenţă şi pentru cea destinată tinerilor fermieri. Cum existau mulţi doritori pentru aceste măsuri individuale, s-a făcut asociaţia spre a obţine puncte în dosare. Ingredientul „secret“ al acestei efervescenţe l-a constituit sprijinul considerabil din partea primarului, cu o experienţă de o viaţă în consultanţă agricolă (vezi interviul cu primarul din p. VIII). Odată membrii ajutaţi prin alte măsuri de sprijin, şi asociaţia înfiinţată, ea capătă substanţă prin proiectul finanţat de RAF. Un fel interesant de a umple forma cu fond.

„Doamnele Bucovinene, sînt, după cum le spune şi numele, o asociaţie de femei din zona Cîmpulung Moldovenesc, ce doresc să dezvolte latura economică a organizaţiei care, în acest moment, derulează programe sociale. Ideea e de a fructifica un meşteşug de tradiţie în zonă: producţia de gemuri, dulceţuri şi compoturi din fructe de pădure. Pline de iniţiativă şi spirit de echipă, doamnelor le lipseau, din păcate, două ingrediente esenţiale pentru a reuşi pe cont propriu să pătrundă pe piaţă: informaţia şi accesul la resurse.

Activitatea CMSC s-a derulat în paralel cu cele două asociaţii, după modelul descris mai sus: studii de prefezabilitate, consultanţă pe plan de afaceri, traininguri, vizite de studii şi schimb de bune practici cu organizaţii cu activitate asemănătoare, din Transilvania. De asemenea, s-au evaluat diverse variante de finanţare ulterioară a planurilor de afaceri.

În final, s-a optat pentru continuarea susţinerii asociaţiei din Prisăcani, în cadrul programului-pilot al RAF. Motivul principal l-au constituit perspectivele şi ritmul diferit de dezvoltare ale celor două asociaţii: activitatea „Doamnelor Bucovinene“ este sezonieră, nu s-a conturat un plan de afaceri fezabil, ţinta propusă fiind greu de atins: dezvoltarea asociaţiei de la 15 la 45 de membri din şapte sate, care sînt relativ izolate. Ca avantaj important, asociaţia din Prisăcani are deja o bază solidă de membri, iar obiectivele sînt bine conturate şi cu mari şanse de reuşită: crearea unei reţele locale de producţie, distribuţie, procesare a legumelor proaspete, ecologice. CMSC sprijină în continuare Doamnele Bucovinene, iar o iniţiativă concretă pentru viitorul apropiat este facilitarea participării doamnelor la World JAMpionship, un concurs de gemuri şi dulceţuri care va avea loc în Scoţia, vara aceasta.

Fundaţia PACT a derulat, în prima parte a proiectului, cea mai extensivă evaluare a potenţialelor comunităţi de intervenţie: s-au construit şapte profile de comunităţi din judeţele Argeş, Prahova şi Teleorman. După analizele iniţiale, s-a mers mai departe în cinci dintre acestea, pentru ca, mai apoi, intervenţia să se realizeze în trei sate, şi în final să rămînă în cursa pentru dezvoltarea cooperativei grupul din Suhaia, judeţul Teleorman. În cele trei sate incluse în penultima etapă de selecţie, au fost organizate ateliere de prezentare la care au participat fermierii din grupul de iniţiativă, primarul, liceeni, şomeri, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi ai Camerei Agricole judeţene.

În final, lozul cîştigător a fost tras de grupul din Suhaia, constituit în Cooperativa „Cîmpia Boian“. Cooperativa strînge laolaltă doar cîţiva fermieri deja experimentaţi pe cont propriu şi cu resurse, pentru că obiectivul este ambiţios: construirea unei fabrici de procesare a laptelui şi a unui magazin de desfacere local.

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) a început experimentul cu o abordare total diferită: au lansat un apel online (pe site-ul FDSC, al Institutului de Economie Socială), la radio, printre membrii Federaţiei Agrostar pentru agricultorii interesaţi de asociere din cinci judeţe: Călăraşi, Dîmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov şi Prahova. Apelul a fost trimis pe e-mail şi la 300 de primării ale satelor din cele cinci judeţe, la fermieri individuali şi la sucursalele APIA (Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură). Ideea apelului era: cine vrea să se asocieze, noi vă putem sprijini. Răspunsul nu a fost tocmai covîrşitor: au aplicat fermieri din două comune: Vidra, Ilfov şi Bărbuleţu, Dîmboviţa. În Vidra sînt înregistraţi peste 700 de producători agricoli, iar aproape la fiecare a doua casă există solarii de legume. Bărbuleţu se află într-una dintre cele mai cunoscute zone pomicole din România, în care experienţele asociative fericite lipsesc cu desăvîrşire, iar centrele de colectare şi depozitare a merelor sînt folosite de reţeaua de baroni locali pentru adăpostirea importurilor mai ieftine din Polonia. Rezultatul procesului de selecţie a comunităţilor nu a fost surprinzător: analizele au arătat că mai mult de jumătate din fermierii din Vidra erau dornici să se asocieze, 66% erau dispuşi să-şi vîndă producţia unei asociaţii şi, în plus, exista deja un nucleu de agricultori entuziaşti şi gata să facă treabă împreună. Procesul de constituire şi consultanţă pe planul de afaceri a fost destul de rapid – şase luni de la prima întîlnire cu legumicultorii, pînă la înregistrarea juridică a Cooperativei Agricole „Legume de Vidra“, în ianuarie 2013. Au început chiar şi desfacerea producţiei direct către consumatori individuali, companii multinaţionale, ONG-uri, dar şi către Ambasada Norvegiei în România.

Foto: FDSC

Mai multe