Poezia e la Bistriţa vara
Imediat ce dă căldura, Bistriţa se desprinde de marginile ei, saltă puţin, face un ocol, apoi pluteşte o săptămînă întreagă deasupra mării. O platformă în mişcare, un cîmp transparent care filtrează soarele pentru ca bronzul să fie uniform. E al şaptelea an în care oamenii se adună aici ca să se bucure de vacanţa de vară. Din cînd în cînd poezie, din cînd în cînd muzică. În restul timpului – sub umbreluţe, la cafea. Aerul proaspăt de munte se lasă doar seara, printre poeţi. 16-19 iulie: Bistriţa e o staţiune de lux care pluteşte deasupra litoralului românesc, la foarte mică distanţă de pescăruşi. (Dan Coman)
Mai jos, un colaj din versurile invitaţilor de anul acesta. A se citi pe îndelete, fără teamă.
„spune după mine: educaţia şi familia şi prietenii.
acum repetă cu mine: nu, nu e asta.“
(Dmitri Miticov – Dmitri: genul cinic, Editura Cartea Românească, 2015)
„este o pisică din care coboară noaptea.
vine se lipeşte încălzeşte locul unde doare“
(Paul Vinicius – Kemada, Editura Tracus Arte, 2012)
„uneori mi-e teamă de lucruri care nu mai sperie pe nimeni.
frecvenţa imaginilor cu un urangutan speriat care se derulează
în globul meu temporal funcţionează ca un aparat de măsură.“
(T.S. Khasis – aparenta naturaleţe a vieţii, Casa de Editură Max Blecher, 2015)
„ochii sînt singura parte a creierului care se vede,
nu. Eu însă nu-s contemporan cu creierul meu. Ceea ce-i un privilegiu.“
(Radu Vancu – 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de Editură Max Blecher, 2015)
„Paradisul ar putea semăna foarte bine cu Lipica
unde caii sînt mai numeroşi decît oamenii“
(Octavian Soviany – Călcîiul lui Magellan, Editura Cartea Românească, 2014)
„în rochiţa asta
şi-n converşi
uite cum treci tu cu şenilele peste mine“
(Matei Hutopila – bukovina über alles, Zidul de Hîrtie, Suceava 2014)
„am aşteptat avioanele tale şi au venit cizmele ruşeşti
am aşteptat guma de mestecat şi am primit votcă“
(Florin Dan Prodan – Poeme si note informative despre eroi si morminte, Zidul de Hîrtie, Suceava 2014)
„eu sîngerez ca inul într-o hală pustie
au început să-mi crească solzi noaptea mă tîrăsc către mare.“
(Nicolae Avram – All Dead Jazz, Casa de Editură Max Blecher, 2013)
„cînd eram mic, visam să fiu şi mai mic
mai mic decît masa, mai mic decît scaunul,
mai mic decît cizmele mari ale tatălui.
cît un cartof, atîta mă visam“
(Ioan Es. Pop – Căderea în sus a corpurilor grele, Editura Tracus Arte, 2012)
„eu te-am auzit / pe tine / respirînd / ca şi cum / gata acum s-a sfîrşit
lăsîndu-te / să cazi / te-am auzit / atingînd / de probă / pămîntul / cu spatele“
(Svetlana Cârstean – gravitaţie, Editura Trei, 2015)
„la simpla apăsare pe un punct producem sunet
nu tu călcîi nu tu ahile nu tu zona g tu şi eu şi alţii asemenea nouă
compunem o mică masă de manevră“
(Teodora Coman – Cîrtiţa de mansardă, Casa de Editură Max Blecher, 2012)
„noaptea, gîndurile îţi plesnesc sub frunte
e un pepene,
singurătatea“
(Emanuela Ignăţoiu Sora – Ingluvii, Editura Charmides, 2014)
„se întîmplă să mă bucur ştiind că şi eu fac parte din acele
cîmpuri îngheţate pe care atît de liniştiţi şi încremeniţi
le privesc şoimii“
(Merlich Saia – garda de corp, Editura Tracus Arte, 2014)
„am ajuns în miezul delirului, am ajuns în sacul de păr
am ajuns în uterul de gheaţă din care ies furnici roşii,
am ajuns între bătrîni“
(Ion Mureşan – cartea Alcool, Editura Charmides, 2010)
„trupurile noastre vor foşni în pat
ca două pungi pline de cumpărături.“
(Alexandra Turcu – celelalte produse, Editura Charmides, 2015)
„stau pe un scaun cu perniţă / ca o pasăre pe-o creangă
(o pasăre fără glas)
cerul albastru / gust de zgură în gură / cumplită linişte
şi o elice în creieri.“
(Simona Popescu – Juventus şi alte poeme, Editura Paralela 45, 2004)
„La treizeci şi cinci de ani / Sînt mică de tot sub trei
Coşuri uriaşe, / De parcă, de-acum, după voia lor
Doar ele mă vor purta
Stînga-împrejur nu mai fac, / Căci în inimă toţi aricii
aleargă deodată.“
(Ioana Nicolaie – Lomografii, Editura Humanitas, 2015)
„la urma urmelor o coală de hîrtie nu este altceva decît un spaţiu
plăsmuit din sumedenie de puncte / cu părul alb
ce rost ar avea / să trăieşti / într-un singur spaţiu“
(Valeriu Mircea Popa – Cercul de camfor, Editura Herg Benet, 2013)
„Mereu mi se-ntîmplă să ies cu cinci minute înainte să se întîmple ceva.
Avioanele cad, femeile îşi fac apariţia cînd eu deja nu mai sînt.“
(Marcin Baran, Polonia)
„Dumnezeul vostru e berea neagră şi SPA-urile
din Karlova Vary; te rogi, din gît şi din şolduri,
pentru cizme cu platformă“
(Øystein Wingaard Wolf, Norvegia)
„îmi aduc aminte de continentul unei vieţi anterioare,
unde, într-o baie scufundată, asemenea unui punkist bătrîn,
ofensat, cu pastă lipită în părul alb, zăboveşte, întoarsă către faianţă,
tîmpita ta periuţa de dinţi electrică.“
(Krisztina Toth, Ungaria)
„nu mi-ai dat nici un like în ultimele 6 luni
m-am săturat să-mi cumpăr pantofi cu toc
ca să mă simt mai frumoasă“
(Alexandra Văcăroiu – Editura Charmides, 2015)
„Răsfoiesc enciclopediile ca să aflu
cît de departe pot să zboare albinele şi dacă fug de duhoare.
Apoi mă pun pe plîns“
(Goran Simic, Serbia)
„Din spatele ferestrei se aude huruitul
oamenilor. În depărtare viaductul.
Dincolo de viaduct un neon mare întunecat. „Nu-i nimic“,
spune.“
(Wojciech Bonowicz, Polonia – Ecouri şi alte poeme, traducere de Sabra Daic, Editura Tracus Arte, 2014)
„Au ieşit din ceaţă mai bune, mai ascultătoare, mai suave.
Şi iată-le: ca şi cum cineva în tot acel timp
ar fi înmuiat în lapte bucăţele de pîine uscată“
(Jesús Jiménez Domínguez, Spania)
„Trăim izolaţi sub fumul Combinatului.
Zona dve est şi sud este Varşovia.
Soarele stă să apună şi iradiază praful.“
(Piotr Sommer, Polonia – Dimineaţa pe pămînt, antologie tradusă de C. Geambaşu, Editura Charmides, 2015)
„Cînd am ajuns acasă te-am găsit dormind pe canapea, cu televizorul pornit, pantofii cu toc aşteptau goi în dormitor. Am pus banii în sertar şi m-am dus la duş. Apoi, deja în pat, mi-ai şoptit la ureche: ai adus banii?“
(Pablo García Casado, Spania)
„Dar sînt şi amintiri adevărate
cînd taci, cînd taci, lîngă prietenul tău şi mergi cu maşina
în iPad“
(Paula Erizanu, Republica Moldova – Ai grijă de tine, Editura Charmides, 2015)
„mă trezesc sînt probabil fericit am o casă stau lungit în fotoliu
mă duc la geam
îţi iau mîna n-am nimic în buzunare prevăd vremea mă dezbrac
urc scările“
(Michaël Vandebril, Belgia)
Mai multe despre Festivalul Internaţional „Poezia e la Bistriţa“ găsiţi aici: https://poeziaelabistrita.wordpress.com/