Păsările de curte şi industria
„Drepturile animalelor“ reprezintă drepturile animalelor de a fi protejate de exploatarea şi abuzul oamenilor şi pot lua forme morale, legale şi practice – este definiţia dată de Ben Roger Panaman, biolog şi psiholog, doctor în etologie. Animalele se află sub „umbrela“ omului ce s-a autointitulat, în mod tacit şi ferm, adesea inconştient, factor decizional asupra vieţii, duratei de viaţă, modului de viaţă al animalelor. Astfel că, anual, miliarde de animale sînt ucise pentru carne şi alte miliarde sînt deţinute în spaţii înguste, insalubre, pentru a furniza lapte, ouă. Fermele industrializate de animale reprezintă de departe cel mai mare abuz asupra animalelor. În industria cărnii, păsările, cu precădere găinile, sînt cele mai abuzate animale de pe planetă. Circa 41 de miliarde de pui de găină şi trei miliarde de alte păsări, precum raţe, gîşte, curcani, sînt ucise anual, în întreaga lume, pentru carne şi circa două miliarde de găini sînt utilizate pentru producţia de ouă. Întrucît masculii nu sînt folositori industriei, sînt omorîţi la doar o zi de viaţă, prin sufocare, gazare ori striviţi de vii în maşinării speciale.
Femelele crescute pentru ouă îşi petrec viaţa, adică circa doi ani, în spaţii care, legal, pot fi de dimensiunea unei coli de hîrtie, astfel că nu--şi pot manifesta comportamentul natural. Păsările îşi sfărîmă membrele din cauza grilajului prea subţire pe care sînt crescute, iar pentru a evita canibalismul provocat de stres, producătorii le taie partea superioară a ciocului. Hrana este uniformă şi industrială, şi conţine produse chimice, hormoni de creştere şi antibiotice preventive. Cînd producţia de ouă scade, găinile sînt ucise pentru carne. Producerea de foie gras („ficat gras“) este cel mai oripilant şi vio-lent proces. Pentru a produce mărirea ficatului, gîştele sau raţele sînt hrănite forţat, de cîteva ori pe zi, printr un tub de metal lung ce se introduce pe gît pînă cînd ajunge în stomac. Prin tub se pompează mecanic cantităţi enorme de cereale şi grăsime care provoacă îmbolnăvirea ficatului – steatoză hepatică – acesta mărindu se astfel de zece ori faţă de dimensiunea normală. Această procedură induce păsărilor o suferinţă atroce şi permanentă. Multe mor sufocîndu-se cu vomă ori cu sîngele propriu, pentru că adesea tubul le perforează gîtul. Pentru ca muncitorii să poată derula facil procesul de hrănire forţată, păsările sînt ţinute aproape imobilizate, în spaţii extrem de înguste, despărţite prin bare metalice.
Creşterea populaţiei pe glob determină creşterea numărului de animale utilizate pentru hrană, ceea ce implică creşterea cantităţii de grîne şi apă utilizate pentru animale. Consumarea unor cantităţi mai mari din aceste resurse reduce din hrana disponibilă pentru consumul uman, întrucît pentru creşterea animalelor este nevoie de cantităţi foarte mari de cereale care ar putea hrăni mulţi locuitori ai planetei. Astfel, un carnivor consumă cereale cît cinci vegetarieni. Nu mai vorbim de volumul imens de apă consumată de animale în timpul vieţii. Un raport al FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU) arată că sectorul zootehnic este responsabil la nivel global pentru mai multe gaze de seră decît toate transporturile lumii la un loc. În cadrul Conferinţei asupra schimbării climatice de la Copenhaga, Coaliţia „Veg Climate Alliance“ arată că o translaţie majoră a societăţii spre alimentaţia bazată pe plante este esenţială pentru a evita o catastrofă climatică globală fără precedent. Informaţia face diferenţa. Cunoaşterea realităţii dureroase din spatele gratiilor face din ce în ce mai mulţi oameni conștienți, determină curente, dezvoltă concepte, atitudini, stiluri de viaţă noi, proteste masive împotriva uciderii şi exploatării animalelor, lărgește curentul vegetarian/vegan. -Mulţi au înţeles că alegerea tipului de hrană nu poate fi o libertate a fiecărei persoane deoarece acţiunile ce provoacă suferinţe enorme altora nu aparţin libertăţii individuale. Prin adoptarea unei diete vegane putem salva pînă la 95 de animale pe an şi deci mii de animale în timpul vieţii noastre. O dietă vegană nu salvează doar animalele, ci şi sănătatea noastră şi a planetei: trăieşti mai mult, mai sănătos, se reduce riscul pentru boli cronice degenerative, diminuezi poluarea, reduci foametea, conservi resursele naturale ale Pămîntului, reduci procesul de schimbare climatică.
Carmen Arsene este preşedinte al Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor (FNPA).