Oraşe pietonale

● În Finlanda, autorităţile locale din mai multe oraşe încearcă să găsească soluţii pentru a descuraja traficul de maşini. Principalele elemente ale strategiilor dezvoltate sînt transportul în comun mai flexibil, încurajarea modelelor de ride-sharing şi exploatarea unor sisteme automatizate de vehicule de transport personal. Planul cel mai ambiţios, elaborat de edilii capitalei Helsinki, vizează chiar eliminarea conceptului de şofer-cu-maşină-proprie, în favoarea transportului în comun cu trasee flexibile, în funcţie de comenzile primite din partea utilizatorilor. Scopul acestui program de remodelare a oraşului este scăderea timpului petrecut în trafic, eliminarea congestiilor, scăderea substanţială a emisiilor de noxe, reducerea numărului de accidente rutiere şi reutilizarea locurilor de parcare în beneficiul populaţiei. Adică, pînă la urmă, creşterea calităţii vieţii. Termenul de implementare: anul 2025. Helsinki are o populaţie de aproximativ 630.000 de locuitori. Sînt 390 de maşini la o mie de locuitori.

● Şi capitala Norvegiei, Oslo, se pregăteşte să elimine maşinile personale din zona centrală. Pe lîngă dezvoltarea sistemelor de transport integrate şi automate, Primăria promite să ofere cetăţenilor mai mult spaţiu pentru divertisment şi mai multă verdeaţă, eliminînd, treptat, locurile de parcare din interiorul inelului central. Aceste spaţii vor fi folosite pentru amenajarea unor parcuri, spaţii de recreere, zone comerciale şi scene pentru evenimente culturale. Practic, centrul oraşului va deveni o amplă zonă pietonală întreruptă doar de cîteva trasee de transport. Termenul iniţial de implementare: sfîrşitul anului 2019. Oslo are o populaţie de aproximativ 659.000 de locuitori. Sînt 414 maşini la o mie de locuitori.

● Tot cu scopul de a elibera oraşul de traficul auto, Copenhaga a creat o metodă sistematică de cercetare a deplasării pietonilor. La originea acestui demers se află Jan Gehl, un urbanist devenit celebru tocmai pentru soluţiile out-of-the-box în ceea ce priveşte revitalizarea spaţiului urban. Capitala Danemarcei a devenit deja, graţie intervenţiilor propuse de Gehl, primul oraş pietonal (pedestrian city). Programul dezvoltat de Gehl cuprinde zece puncte. El prevede, printre altele: 1) transformarea străzilor în zone comerciale care dau prioritate pietonilor şi bicicliştilor, circulaţia maşinilor fiind permisă doar la viteză redusă; 2) reducerea treptată a locurilor de parcare din centru, cu 2-3% pe an; 3) transformarea spaţiului eliberat prin eliminarea parcărilor în pieţe/zone publice; 4) promovarea unui spaţiu urban cu densitate mare a construcţiilor, dar cu imobile de înălţime redusă; 5) reţeaua stradală redusă, întreruptă de mici spaţii destinate relaxării, permite o afluare unitară şi spaţiată a pietonilor; 6) se privilegiază folosirea clădirilor din centru ca reşedinţe, nu ca spaţii de birouri/firme; 7) încurajarea vieţii studenţeşti – tinerii sînt mai puţin tentaţi să se deplaseze cu maşina personală, preferînd mersul pe jos sau cu bicicleta; 8) adaptarea infrastructurii urbane la schimbările de anotimp: iarna sînt amenajate patinoare, sînt instalate bănci încălzite şi încălzitoare stradale; 9) promovarea bicicletei ca modalitate principală de deplasare pe distanţe scurte şi medii prin amenajarea de piste speciale şi de parcări dedicate; 10) promovarea unor sisteme gratuite sau ieftine de împrumut al bicicletelor. Copenhaga are o populaţie de 591.000 de locuitori. Statisticile arată că sînt în jur de 290 de maşini la o mie de locuitori.

Foto: Finlanda, wikimedia commons