Oamenii cu spirit critic

Am trecut şi anul acesta pe la Tîrgul de iniţiative civice, organizat de CeRe – Centrul de Resurse pentru Participare Publică. Lume multă la Grădina Cărtureşti Verona, o parte cunoscută, oameni din alte ONG-uri, dar şi foarte mulţi necunoscuţi. Pancarte, portavoci, se vorbeşte pe scenă la microfon. Aproape douăzeci de grupuri de iniţiativă civică şi comunităţi civice îşi susţin cauzele. Pe materialele tîrgului scriem mare „Putem“.

„Tema acestui an, «Putem», are o relevanţă mare pentru grupurile de iniţiativă civică. Lansăm o invitaţie tuturor celor care nu au atîta încredere, care nu cred că vor putea rezolva ceva de unul singur. Fie că e vorba de o chestie punctuală care se întîmplă, cum e parcatul pe trotuar, sau de o activitatea unui grup civic bine format (…), implicarea civică nu înseamnă neapărat să te implici zi și noapte, ci disponibilitatea de a ajuta un grup, cu un mesaj, cu lucrurile pe care ştii să le faci. Poate fi vorba de o donaţie sau de contribuţia cu abilităţi profesionale sau personale“ – a spus Silvia Boeriu, cordonator Comunicare, CeRe – Centrul de Participare Publică.

De la Silvia am aflat că implicarea e ca un „bulgăre“. Pleacă de la gesturi ­mici sau puţin timp dedicat şi poate ajunge pînă la chestiuni serioase. De fapt, „fiecare poveste civică are la bază o urgenţă, un lucru care îi deranjează. Uneori e ceva din cartier, o lege mai bună sau o lege nedreaptă. Urgenţa e primul catalizator. Încrederea, un proces. Această energie civică nu e mereu la cele mai înalte cote, dar cu fiecare victorie, cu fiecare pas pe care îl fac creşte şi entuziasmul“, a mai spus Silvia Boeriu. Cu alte cuvinte, dacă unele grupuri au reuşit să aducă 200 sau 2000 de oameni într-un loc e cel mai bun energizant. Micile victorii aduc energia, puterea exemplului.

Aşa e şi cazul Grupului de Iniţiativă Civică Bucureştii Noi. În cazul lor, primii paşi au fost o pagină de Facebook. „A fost înfiinţat anul trecut cam pe vremea aceasta. Un locuitor al cartierului, corporatist care lucrează în domeniul finanţelor, a considerat că e cazul să deschidă o pagină de Facebook, pasionat fiind de istoria cartierului“, spune Oana Turturică, membru al grupului. Un alt vecin de cartier, urbanist, care „visează ca Bucureştiul să aibă străzile cum trebuie“, încîntat de idee, i-a scris. S-a alăturat şi el iniţiativei după acest mesaj.

De atunci, lucrurile s-au întîmplat destul de repede. „Lunile au trecut, s-au alăturat şi alte persoane. Au început să se întîlnească aproape săptămînal şi să pună ţara la cale“, povesteşte Iulia. „Am aflat de grup prin ianuarie, tot de pe Facebook. Mi-am dat seama că sînt nişte oameni care fac lucruri frumoase. Era deja format un grup de Facebook cu oameni din cartier. Trebuia să răspunzi unui chestionar. Mi-am zis: «Ce riguroşi!» Dar fain, că e bine să ştii cu cine stai de vorbă. Am zis şi să îi cunosc mai întîi. (…) M-am alăturat în luna aprilie, iar de atunci sîntem tot mai mulţi. Ne întîlnim frecvent. Sînt unii care vin şi apoi iau o pauză, şi asta pentru că au familii şi alte priorităţi. E normal. E un grup în care renunţi la a mai citi o carte, a fi la curent cu ce se mai întîmplă. Te întîlneşti şi scrii petiţii“, spune Iulia rîzînd.

De la primele mesaje şi pînă astăzi, membri ai grupului s-au întîlnit cu toţi consilierii de la primăria locală. I-au chemat la ședinţele săptămînale ale grupului, de unde au plecat cu notiţe. Şi-au propus şi să chestioneze cetăţenii din cartier, ca să afle „voia cartierului“. „În paralel – mai spune Iulia – am demarat o serie de acţiuni denumite «Cortul de prim-ajutor civic», care e chiar un cort pe care l-am amplasat, cu avizul primăriei, în diferite puncte de pe bulevardul Bucureştii Noi, în week-end, aproape de staţia de metrou. Avem în acest moment peste 500 de chestionare completate de bucureştenii din cartier. Urmează să centralizăm toate problemele pe care le-au gîndit cetăţenii, lucrurile de care se lovesc. Voia cetăţenilor o împachetăm frumos şi o ducem consilierilor şi, nu în ultimul rînd, primarilor, astfel încît să ştie ce vrem.“

Pe scurt, Grupul de Iniţiativă Civică Bucureştii Noi îşi doreşte cîteva lucruri clare: „reabilitarea teatrului Bazilescu – vrem ca în circuitul teatrelor bucureştene, bineînţeles, după ce este reabilitat, să intre şi teatrul de vară din parcul Bazilescu. Un alt teatru reabilitat ne dorim să fie teatrul «Masca», cunoscut pînă de curînd sub denumirea de teatrul «Înfrăţirea». Podul Constanţa să fie reabilitat. Mai mult, trotuarul de sub podul Constanţa, care acum aproape că nu mai există, să fie o lucrare pe care cetăţenii să meargă fără să se teamă că va cădea o bucată din pod. Ne dorim ca acest cartier, care e cel mai verde, mai puţin po­luat şi aglomerat, cu cele mai puţine probleme în ceea ce priveşte parcările ilegale, să rămînă aşa. Să rămînă un exemplu pentru restul Bucureştiului“, explică Iulia, care e foarte încrezătoare în planurile de viitor ale grupului.

De la pagina de Facebook pînă la dorinţa de reabilitare a teatrului Bazilescu, grupul a învăţat că structura şi regulile susţin planurile şi dau coerenţă. „Sîntem nişte cetăţeni care încercăm să facem bine.“ Care au învăţat să nu reproşeze, ci să ofere soluţii. „Totul e să nu abandonezi.“

Dacă primele două ediţii ale Tîrgului de iniţiative civice au avut ca invitaţi doar grupuri civice, ediţia de anul acesta a adus şi comunităţi civice. „Comunităţi mai largi care au teme importante pentru noi toţi, pentru bucureşteni, de pus pe agenda autorităţilor“, explică Silvia Boeriu.

Un exemplu e comunitatea Adopt a Tree, care îşi propune să protejeze copacii din Bucureşti. „În urma toaletării copacilor, foarte mulţi se usucă, ajung să fie tăiaţi, iar de cele mai multe ori nu se plantează nimic în schimb. (…) Grupul nostru încearcă să stopeze acest fenomen naţional de distrugere a copacilor, se concentrează pe Bucureşti, iar modalitatea prin care face acest lucru este adoptarea lor“, îmi povesteşte Geo, membru fondator al comunității.

Oricine poate prelua o astfel de iniţiativă. Adopt a Tree încurajează locuitorii Bucureștiului să creeze comunități locale, în cartiere. Un Adopt a Tree de cartier prin care să se organizeze evenimente care au în centrul lor copaci din cartier. Așa-zișii „copaci adoptați“ devin astfel mai apreciați de locuitori. „Poate e un tei și cineva citeşte o poezie sau un naturist vorbeşte despre efectele terapueutice ale ceaiului de tei“, spune Geo. „Prin asemenea evenimente atragem atenţia că există şi aceşti locuitori tăcuţi ai oraşului, care reduc poluarea, absorb praful, produc oxigen, ţin urmbră în verile toride, sînt frumoşi şi primăvara, cînd unii înfloresc, sînt frumoşi şi toamna, dau un touch natural anumitor zone ale oraşelor.“

După conștientizare, grupurile de sus­­ținători ai copacilor formate trec la ac­țiune. „Se trece la acţiuni de genul guerilla gardening. În zone care sînt virane sau uşor neglijate ne putem gîndi să plantăm. Poate în locul unui copac care a fost tăiat sau în alt loc, unde e spaţiu. Poate fi copac, arbust sau doar flori“ – adaugă Geo.

Dacă, în urmă cu trei ani, grupul a pornit cu trei membri fondatori, acum sînt strînse cîteva zeci de persoane. Nu au avut nevoie să știe multe unii despre alții, i-a unit sensibilitatea față de copaci și dorința de a face ceva în privința lor. „Te gîndeşti la ce ţi-e bine ţie ca om. Faci ceea ce crezi că trebuie, dacă vezi că alţii nu fac, faci tu.“ Geo trage un semnal de alarmă important pentru București. Cu toate acestea, „nu sînt un cîrcotaş, sînt o persoană cu spirit critic şi spirit civic“.

Silvia Boieriu ne mai spune că implicarea civică a devenit un soi de „mișcare“ în București. „La nivel individual a crescut zona de confort, oamenii sînt mai interesaţi. Asta e un pas important. Cred că a devenit o mişcare prin faptul că pentru oameni, pentru publicul larg, postările de pe Facebook, poveştile din ultimii ani au devenit din ce în ce mai multe. Sînt poveşti ale unor oameni obişnuiţi, nu ale unor organizaţii specializate, care se ocupă cu acest subiect. Pentru că multe dintre ele sînt pozitive, chiar dacă punctual situaţiile sînt negative. În sine, e ceva pozitiv pentru că sîntem receptivi, participăm“, spune Silvia Boeriu. 

Vera Ularu este expert în comunicare.

Foto: flickr