O nouă formă de intoleranţă: islamofobia

Comisia Naţională Consultativă pentru Drepturile Omului (CNCDH) a publicat recent rezultatele unui studiu despre percepţia francezilor asupra emigraţiei. Ziarul (catolic) La Croix comentează, pe larg, implicaţiile acestei cercetări. Delincvenţa cu caracter rasist este în creştere – avertizează studiul. Actele de violenţă şi ameninţările la adresa imigranţilor, a persoanelor de culoare, a evreilor şi a musulmanilor se ridică la 1539 (faţă de 1256, cîte au fost înregistrate anul trecut). Creşterea e spectaculoasă: e vorba de +23%. „Ne preocupă în special numărul mare de acte de violenţă îndreptate împotriva magrebienilor şi amploarea sentimentelor antimusulmane“ – spune Christine Lazerges, preşedintele CNCDH. E o tendinţă care se confirmă, de la an la an. Raportul prededent, din 2012, înregistrase şi el o creştere cu 30% a actelor de violenţă împotriva musulmanilor.

Dincolo de aceste statistici, CNCDH a prezentat şi concluziile unor cercetări calitative realizate de trei case de sondaje. De-abia aceste cercetări dau măsura modului în care s-a schimbat percepţia francezilor asupra imigraţiei. Anul acesta, toate cele trei studii indică o creştere evidentă a intoleranţei faţă de musulmani – precizează La Croix.

Doar 22% dintre cei chestionaţi au o părere pozitivă cu privire la islam (faţă de 29% în 2011). 55% dintre francezi cred că nu ar trebui încurajată practicarea cultului musulman în Franţa (+7% faţă de anul 2011). În general, toleranţa faţă de practicile religioase e în scădere. Totul a început în 2010, explică sociologii: polemicile cu privire la portul vălului islamic şi apoi cele cu privire la practicarea cultului religios în spaţiile publice (pe stradă, în pieţe, practică relativ răspîndită în oraşele populate de musulmani) au polarizat populaţia şi au accentuat diferenţele. Recrudescenţa opiniilor negative faţă de musulmani se explică, însă, şi prin criza identitară prin care trece Franţa. Anumite revendicări de ordin cultural sau religios (cum ar fi cele legate de purtarea vălului islamic) sînt percepute ca ameninţări directe la adresa identităţii naţionale, de vreme ce pun în discuţie principiul laicităţii, considerat un element identitar fundamental, un liant social puternic.

Îngrijorător e faptul că intoleranţa religioasă se manifestă acum şi în grupuri sociale considerate, pînă nu de mult, foarte tolerante. 58% dintre absolvenţii de studii superioare sînt critici cu privire la practicile religioase ale musulmanilor. Această formă de intoleranţă e parţial explicabilă prin faptul că tocmai această categorie socială aderă cel mai mult la valorile laicităţii. Intoleranţa religioasă se transformă, astfel, şi în islamofobie. (M. M.)

Foto: L. Muntean