Mobilizare pentru învăţare
În luna iunie 2015, „Programul strategic de investiţie în mediul rural“, iniţiat cu puţin timp în urmă de către Fundaţia Vodafone România, a fost extins la nivelul întregii ţări. Ideea de bază a întregului proiect stă, de fapt, în pilonii activităţii Fundaţiei: accesul categoriilor defavorizate la sănătate, educaţie şi servicii sociale, beneficiarii fiind în acest caz oamenii din satele şi oraşele mici din România. Angela Galeţa, directorul Fundaţiei Vodafone România, declara atunci că este pentru prima oară cînd o fundaţie din România dezvoltă un proiect naţional de o asemenea anvergură. „Am identificat nevoile de bază în zona rurală, cum ar fi: susţinerea centrelor de zi, renovarea de şcoli şi biblioteci, asigurarea hranei, ajutoare de urgenţă pentru copii, accesul la servicii medicale, combaterea abandonului şcolar şi a analfabetismului, şi ne-am dorit să răspundem acestor nevoi şi să contribuim astfel la dezvoltarea comunităţilor rurale din cît mai multe zone din ţară.“
Cei patru parteneri selectaţi de către Fundaţia Vodafone România pentru desfăşurarea proiectelor în fiecare judeţ din ţară sînt: Fundaţia PACT, cu proiectul „Implicat în comunitatea mea“, Asociaţia Mereu Aproape, cu proiectul „Ajută un sat, schimbă o ţară“, Fundaţia Principesa Margareta a României, cu proiectul „Fondul special pentru copii“, şi Fundaţia pentru Sprijin Comunitar, cu proiectul „Investiţii în comunităţi durabile“, investiţia totală fiind de 653.645 de euro.
Unul dintre cele patru proiecte, cel în care partener al Fundaţiei Vodafone este Fundaţia Mereu Aproape, se numeşte „Ajută un sat. Schimbă o ţară“, un proiect care vizează 13 judeţe: Alba, Arad, Bihor, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Harghita, Hunedoara, Mureş, Timiş, Satu Mare, Sălaj şi Sibiu.
Am aflat povestea renovării unei şcoli din Bihor, în comuna Chişlaz. Despre directoarea şcolii mi s-au povestit multe. Mi s-a spus că este un om cald şi dedicat, care ar merge pînă în pînzele albe pentru elevii ei şi pentru şcoala pe care o conduce.
Îşi aminteşte primii ani de muncă aici. „Iarna era atît de frig în sălile de clasă încălzite cu sobe de teracotă încît toţi participam la ore îmbrăcaţi cu paltoane şi mănuşi.“
În şcoala din Chişlaz învaţă 127 de elevi şi preşcolari, care provin din medii sociale diferite. „Avem cîţiva copii care, deşi acasă au toate condiţiile pentru o dezvoltare armonioasă, cei mai mulţi încă au toaleta în fundul curţii. De aceea, prin proiectul «Mobilizare pentru învăţare», derulat în parteneriat cu Fundaţia Mereu Aproape şi Fundaţia Vodafone România, am încercat să le oferim măcar la şcoală condiţii de învăţare demne de secolul în care trăim.“
Cum a decurs proiectul? Mărturiseşte că a început cu oarecare neîncredere, „cînd am constatat la ce valoare se ridică proiectul, dar după vizita în teren a reprezentanţilor Fundaţiei Mereu Aproape încrederea noastră a fost deplină. Ţineam legătura în permanenţă cu doamna Gabriela Ştefan şi cu domnişoara Maria Ioniţă, două fete minunate“.
Îşi aminteşte că uneori se „încălzeau“ telefoanele la cîte aveau să îşi spună şi că lucrul la acest proiect în care credea toată lumea a născut o frumoasă prietenie. „Am muncit la acest proiect cu toţii, constructori, voluntari din rîndul comunităţii, dar şi voluntari cadre didactice care şi-au dorit foarte tare ca această provocare să fie finalizată cu succes.“
Comunitatea s-a mobilizat, în ciuda temerilor sale. „Vă mărturisesc, cînd am aflat că proiectul include şi muncă de voluntariat, am sunat-o şi i-am spus că renunţ la proiect pentru că nu credeam că voi găsi oameni dispuşi să pună mîna să ne ajute. Încurajările doamnei Ştefan, sprijinul familiei mele şi implicarea Primăriei m-au făcut totuşi să pornesc la luptă. A ieşit mai bine decît am sperat.“
Cum a fost prima zi de şcoală nouă? Dacă vorbim doar despre uimirea şi bucuria din ochii piticilor atunci cînd au păşit pentru prima dată în noul sediu al grădiniţei, şi tot ar fi de-ajuns. Dar lucrurile de-abia de acum încolo încep să se schimbe.