Minimal
"Noile tehnologii" exercită asupra mea cel puţin două puternice impresii. Prima, şi cea mai puternică, este o imensă - dar plăcută - nostalgie. De cîte ori folosesc telefonul mobil sau computerul mă întreb cum aş fi rezolvat problema acum 20 de ani, fără mobil şi fără computer. Îmi aduc imediat aminte de acei ani, îmi aduc aminte de acel eu... A doua, îmi produc o frumoasă descoperire: "tehnologiile" acestea au devenit parte a intimităţii mele. Ele sînt primele martore ale gîndurilor mele. Înainte de a le transmite, înainte chiar de a le pricepe eu însumi pînă la capăt, "tehnologiile" le cunosc. Nu mi se par, de aceea, instrumente reci, impersonale. Sînt ale mele în cel mai intim sens cu putinţă. Computerul, pe care scriu continuu, cunoaşte cel dintîi frustrările şi fericirile mele, puseele de curaj şi clipele de laşitate, reveria şi cinismul de care sînt, uneori, capabil. Acest laptop Toshiba la care scriu acum mă cunoaşte cel mai bine. Privesc în el mai des decît privesc în oglindă. Apoi, trebuie să mai mărturisesc ceva. M-au învins! La sfîrşitul lui 2003, am renunţat la telefonul mobil. Vedeam stupoarea celor care îmi cereau numărul de mobil, cînd le răspundeam: "Nu am". Mă simţeam special, victorios într-un fel, iar prietenii îmi spuneau că sînt "o legendă". La rîndul lor, povesteau mai departe că ştiu pe cineva care nu are telefon mobil. Şi mă invidiau, dulce. Prin aprilie 2007, am cumpărat un telefon mobil şi cînd prietenii au aflat, mi-au spus un pic trişti: "S-a năruit o legendă". Ciudat, nu-mi pare rău... În plus, "tehnologiile" mă tentează pe mai departe. Vreau să-mi cumpăr altele şi altele, pe măsură ce apar şi le doresc utilitatea. Nu mi-e frică de dependenţă, în ceea ce le priveşte. Nu mă simt nici mai vulnerabil cînd îmi imaginez că aş putea fi decuplat de ele într-o secundă, pe neaşteptate, şi nici mai puternic ori mai eficient pentru că le am. În concluzie, am o relaţie relaxată, plăcută, fertilă şi confortabilă cu "tehnologiile". Pe care - trebuie să o spun - nu ştiu să le storc de toate posibilităţile lor. "Tehnologiile", chiar dacă sînt în mîna mea de ceva vreme, îmi sînt, în mare parte, necunoscute. Le folosesc minimal. Şi nici asta nu mă irită...