Mari corupţi cu mici pedepse

Pe 23 decembrie 2005, cei care e­rau în fața intrării Penitenciarului Drobeta-Turnu Severin – vizitatori și gardieni – aveau parte de o scenă ruptă din filmele cu traficanții de droguri din America de Sud. Mai multe persoane descărcau cu greu dintr-un microbuz instrumente muzicale, cabluri, boxe și se încolonau către intrarea închisorii. În fruntea lor, sosiți cu un autoturism de lux, băteau la poarta pușcăriei maneliștii Adi de la Vîlcea și Vali Vijelie. Urmau să susțină un concert de Crăciun pentru zeci de deținuți, la invitația fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru – condamnat în 2004 la 5 ani de închisoare pentru credite frauduloase. Chiar dacă ajunsese după gratii, fostul parlamentar era în continuare puternic. Asta s-a văzut încă din 1997, cînd liderii PDSR, în frunte cu Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu (DIP) și Miron Mitrea, s-au solidarizat cu el și au protestat la Parchetul General împotriva anchetei.

Pentru că Adi de la Vîlcea și Vali Vijelie erau invitații personali ai lui Bivolaru, directorul penitenciarului nici nu i-a trecut în acte pe vizitatori. Petrecerea a fost un succes, iar maneliștii au aruncat dedicații despre fericire, bani și ani bine-mersi în libertate. Bivolaru a fost eliberat după ce a executat 2 ani și 10 luni. Cea mai mare parte din prejudiciul de 50 de milioane de dolari nu a fost recuperat. Unde au ajuns banii sau cum au fost cheltuiți aceștia nu s-a aflat niciodată.

Marea schimbare din justiție

Pe 26 februarie 2007, cînd Gabriel Bivolaru a ieșit pe poarta Penitenciarului Colibași, în România lucrurile se schimbaseră radical. El nu mai avea nici o influență politică, la putere nu mai era PSD, iar lucrurile o luaseră razna în justiție. Procuror general era o tînără, Laura Codruța Kövesi, iar șef la DNA era un procuror experimentat, Daniel Morar – cel care îl anchetase în afacerea cu creditele bancare. Punerea sub acuzare a unui VIP, sau chiar arestarea, nu mai era ceva inedit. Așa că eliberarea sa condiționată a trecut aproape neobservată. Fuseseră demarate mai multe anchete împotriva unor parlamentari, miniștri, magistrați, înalți funcționari, primari sau șefi de Consilii Județene. Printre cei care aveau probleme cu procurorii erau și foștii colegi de partid care-l susținuseră, Adrian Năstase (prim-ministru) și Miron Mitrea (Transporturi). Culmea, chiar și DIP (Economie) trebuia să justifice o parte din avere. Aveau probleme pînă și miniștrii în funcție, care au fost forțați să-și dea demisia: vicepremierul George Copos – afacerile cu Loteria Națională – sau miniștrii Codruț Sereș (Economie) și Zsolt Nagy (Comunicații), interceptați într-un dosar de trădare și spionaj.

În următorii doi ani de libertate, Gabriel Bivolaru a observat un val de puneri sub acuzare și trimiteri în judecată pentru fapte de corupție ale unor oameni altădată intangibili: senatorul Dan Voiculescu, foștii miniștrii ai Agriculturii, Decebal Traian Remeș și Ioan Avram Mureșan, Sorin Pantiș (Comunicații), primarul Radu Mazăre (Constanța), „Țarul“ CFR – Mihai Necolaiciuc, baronul PSD de Botoșani – Gheorghe Conțac, impresarii și șefii de cluburi din dosarul „Transferurilor“ – în frunte cu frații Victor și Giovani Becali, milionari ca Gheorghe Penescu, Gigi Becali, Puiu Popoviciu și Sorin Ovidiu Vântu, sau fostul șef al SRI, Radu Timofte.

Cazul „Cătălin Voicu“

La începutul anului 2010, Bivolaru a observat că amploarea anchetelor îi scoate din sărite pe mulți politicieni. Și-a dat seama de asta atunci cînd a explodat dosarul fostului senator Cătălin Voicu, cercetat pentru o șpagă de 200.000 de euro. „Unim DNA cu DIICOT… Ca să pot să dau pe toată lumea afară. Purificare!“ – era planul lui Voicu. Nu i-a mers. Totuși, aproape trei luni de zile a durat procedura de ridicare a imunității lui Voicu. Anchetele au cotinuat: patronul OTV – Dan Diaconescu, foștii miniștri Victor Babiuc (Apărare) și Monica Iacob-Ridzi (Tineret), afaceristul Cătălin Chelu, sindicalistul Marius Petcu, europarlamentarul Adrian Severin, primarul Sorin Apostu (Cluj), foști parlamentari etc.

Gabriel Bivolaru a văzut la televizor ultima încercare a partidului său de suflet, PSD, de a protesta în stradă împotriva procurorilor. S-a întîmplat în ia­nuarie 2011, atunci cînd magistrații l-au arestat pe Constantin Nicolescu (PSD), președintele CJ Argeș, cercetat pentru fraude cu fonduri europene. Din acel moment, PSD a făcut opoziție procurorilor DNA doar la televizor și de la tribuna Parlamentului.

„Intangibilul“, condamnat

În vara anului 2012, o nouă lovitură. Adrian Năstase a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul Calității“ și a încercat să se sinucidă pentru a nu ajunge în celulă. „Un caz de corupţie la cel mai înalt nivel“, au spus judecătorii. Sentința a arătat că, indiferent de funcția avută – Năstase fusese prim-ministru, ministru de Externe, președinte al Camerei Deputaților, candidat cu șanse reale la președinția României (a pierdut alegerile cu 48,76% din voturi) –, poți ajunge în închisoare. În martie 2013, familia Năstase a plătit cash 750.000 de euro în conturile Inspectoratului de Stat în Construcții. Proveniența acestor bani rămîne unul dintre misterele luptei anticorupție din România. Din condamnarea de doi ani, Năstase a executat 272 de zile și a fost eliberat condiționat pe 18 martie 2013. Fostul premier avea să mai intre o dată în penitenciar, pentru 228 de zile. El a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru șantaj în dosarul „Zambaccian“. „A acționat în cel mai pur stil mafiot“, a motivat Curtea Supremă. Adrian Năstase a executat, în total, în ambele dosare, 500 de zile de închisoare.

Schimbarea de la DNA

Din 2012, după cazul Adrian Năstase, încep să apară alte condamnări în dosare de corupție deschise în anii anteriori. Așa că ajung în pușcărie personaje ca Gigi Becali, Ioan Avram Mureșan, Decebal Traian Remeș, primarul Antonie Solomon (Craiova) și mai mulți foști parlamentari. Precedent nedorit, este găsit vinovat Relu Fenechiu, primul ministru român din istorie condamnat în timp ce se afla în funcție. În 2013, se schimbă șefia parchetelor: Laura Codruța Kövesi este numită procuror-șef la DNA, Daniel Morar este numit judecător la Curtea Constituțională, iar Tiberiu Nițu este promovat procuror general al României.

Gabriel Bivolaru este arestat în august 2013, la Constanța, într-o afacere de furt cu cisterna din conducte petroliere, evaziune fiscală și spălare de bani. În timp ce era ocupat cu dosarul său, arestările și condamnările date în cazurile de corupție au ținut prima pagină a ziarelor. Închisorile s-au umplut de gulere albe, de politicieni și VIP-uri, găsiți vinovați de justiție. S-ar fi putut face un adevărat guvern din penitenciare: George Copos, Zsolt Nagy, Miron Mitrea, Relu Fenechiu, Codruț Sereș, Monica Iacob-Ridzi, Sorin Pantiș. Lista era completată de parlamentari cu greutate (Dan Voiculescu, Cătălin Voicu, Sorin Roșca Stănescu, Ion Stan), înalți funcționari (Mihai Necolaiciuc – CFR, Mihail Toader – Poșta Română) sau baroni locali (Constantin Nicolescu și Gheorghe Bunea-Stancu).

Operațiunea „Mani belite“

Noi anchete sînt deschise de DNA, are loc un alt precedent. Este pus sub acuzare premierul în funcție, Victor Ponta, pentru fapte făcute în calitate de avocat. Sînt arestați grei din politică: Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale, Darius Vîlcov, fost ministru al Finanțelor, Viorel Hrebenciuc, Dan Șova, Dan Radu Rușanu, Alina Bica, șefa DIICOT, Horia Georgescu, șeful ANI, Sorin Oprescu, primarul Capitalei, Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, și sînt deschise anchete cu prejudicii uriașe, cum ar fi „Microsoft“, în care sînt implicați nouă foști miniștri, și „EADS“. În 2015, jumătate din președinții de Consilii Județene și o treime din primarii de municipii erau cercetați de DNA sau aveau probleme cu ANI.

În acest context, lui Bivolaru i-ar fi apărut ca firesc modul în care senatorii sau deputații mai apărau, uneori, cîte un coleg care avea probleme cu imunitatea sau atunci cînd încercau să promoveze legi anticorupție. Firească i s-ar fi părut și tentativa lui Viorel Hrebenciuc, care negocia cu Dan Șova cum să pună piedici sistemului printr-o lege de amnistie și o modificare legislativă bine gîndită. Alternativa a fost explicată plastic de Hrebenciuc: „Boss, deci automat sîntem beliți!“

La sfîrșitul anului 2015, Gabriel Bivolaru a fost condamnat, în primă instanță, la 11 ani de închisoare și la plata prejudiciului de 1,6 milioane de lei. De altfel, fostul parlamentar a observat tendința magistraților din România, care încercau să recupereze cît mai mult din prejudiciul adus statului, să facă confiscări extinse sau speciale, ca să nu se mai întîmple ca în primul său dosar, cînd a plătit cîteva sute de mii de dolari din prejudiciul de 50 de milioane de dolari.

Ionel Stoica este jurnalist la Adevărul.

Foto: wikimedia commons