Lumea s-a schimbat
- argument -
Cînd ai mei aveau 40 de ani, eu aveam 20. Acum mă uit în jur şi văd în parc mame – majoritatea trecute de 35 de ani – cu copii foarte mici. Nu se întîmplă numai la noi, e o tendinţă înregistrată de sociologi în mai toate ţările europene.
Generaţia de 40 de acum e una care n-a apucat să se formeze în comunism. A scăpat la timp, dar are încă amintiri puternice din ambele lumi, şi asta o face cumva mai responsabilă. Mai cred şi că, într-un fel, e segmentul de vîrstă care poate face România să meargă. Şi că şi-a păstrat intact interesul pentru tot ce se întîmplă: politic, economic şi cultural. E o generaţie branşată la realitate, căreia îi pasă şi e frustrată că schimbările s-au produs în ritmul melcului şi dezamăgită de sistem şi de clasa politică.
Crash-ul financiar a mai presărat şi el sare pe angoase. Căci, iarăşi, cei mai loviţi dintre muritori tot ei au fost. Îşi făcuseră planuri, credite pentru case, îşi planificaseră vacanţele în locuri exotice şi îndepărtate. Dar o să tragă şi mai tare şi o să se întrebe dacă criza vine dinăuntru sau din exterior. Dacă e mit sau realitate. O să se uite în oglindă, o să-şi numere ridurile, o să citească cel puţin un articol despre cum totul se rezolvă cu o injecţie cu toxină botulinică, într-o jumătate de oră şi, probabil, o să zîmbească.
Numerele rotunde sau cele imperfecte nu spun, de fapt, nimic esenţial despre noi. Mie mi se întîmplă din cînd în cînd să uit cîţi ani am. Ştiu, însă, că mă aflu pe o linie subţire ca pojghiţă de gheaţă, undeva între 30 şi 40. E o zonă suspendată, în care faci pace cu tine şi începi să te întrebi spre ce te îndrepţi. Nu e spaimă, ci un fior pe şira spinării cum că trebuie să accelerezi ritmul, pentru că un fanion ideal îţi semnalizează că te-ai afla undeva pe la jumătatea cursei (asta, evident, dacă privim partea plină a paharului şi luăm în calcul creşterea speranţei de viaţă). Intri în criză de timp, dar, culmea, îţi găseşti răgazul să te scuturi şi să te întrebi ce vrei, ce-ţi doreşti, ce e de schimbat sau de luat mai departe în bagaj.
În dosarul de faţă veţi cunoaşte oameni din multe locuri din lume. Veţi citi texte despre scriitori, filme, clişee şi prejudecăţi. Am convocat specialişti şi personaje care au trecut de 40 sau nu i-au împlinit încă. Şi, la sfîrşit, o să vă daţi seama că povestea cu vîrsta e, de fapt, un pretext pentru o călătorie mai lungă.