„Lumea în biblioteca mea”
- argument -
Prima oară am aflat despre Fundaţia IREX acum mai bine de cinci ani, pe cînd eram încă studentă la secţia de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării de la Litere. Cîţiva reprezentanţi ai fundaţiei veniseră la facultate să ne spună despre un nou proiect care avea să înceapă în ţara noastră. Cel care ne vorbea era volubil şi entuziast, dar se lovea constant de o masă compactă de feţe imobile, ale unor tineri neîncrezători şi, pe alocuri, plictisiţi. El îi dădea întruna cu Bill Gates, Internet, iniţiative, biblioteci, iar noi... Noi nu cred că am înţeles, atunci, ce amploare şi ce impact avea să aibă cel ce va deveni, ulterior, Programul Biblionet.
Desfăşurînd firul evenimentelor, ajungem în 2009, cînd Fundaţia „Bill & Melinda Gates“ aduce Biblionet în România, cu scopul declarat – şi foarte ambiţios – de a transforma viaţa oamenilor, din comunităţi mai mici sau mai mari, din zone rurale sau urbane, prin intermediul bibliotecilor publice. Programul Biblionet, în valoare de 26,9 milioane de dolari, se întinde pe o perioadă de cinci ani şi urmăreşte dotarea a cît mai multor biblioteci publice cu calculatoare şi echipamente aferente, asigurarea accesului gratuit la Internet şi alfabetizarea digitală a bibliotecarilor.
După patru ani de program, rezultatele vorbesc de la sine: mai bine de două treimi dintre bibliotecile publice de la noi fac parte din reţeaua Biblionet, (re)devenind puncte centrale pe harta localităţilor unde funcţionează. Fie că e vorba despre copii care vin pentru cărţi sau informaţii de pe Internet, de o bunică veselă care vorbeşte cu nepotul din Spania pe Skype, de un agricultor care completează online o cerere de subvenţie agricolă APIA sau, pur şi simplu, de oameni care vor să împrumute o carte, să vadă un film, să-şi întîlnească prietenii, pe toţi aceştia îi puteţi găsi la bibliotecă. Luînd chipul nevoilor utilizatorilor pe care îi deserveşte, biblioteca încetează să mai fie un loc aflat în moarte clinică, un simplu depozit de carte, şi ajunge centrul social şi cultural al comunităţii.
Şi ca să ne convingem că totu-i aievea, anul acesta a fost lansată campania naţională de promovare a bibliotecilor publice, intitulată „Căutătorii de poveşti“ şi realizată în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Vreme de zece săptămîni, Radu Paraschivescu, Cătălin Ştefănescu, Irina Păcurariu şi Vlad Petreanu au colindat ţara-n lung şi-n lat, de la Vadu Moţilor la Bogheşti şi de la Tîrgu Frumos la Dumbrava Roşie, vizitînd 60 de biblioteci, dintre care 50 şi-au găsit povestea în volumul colectiv Căutătorii de poveşti. O călătorie prin bibliotecile de astăzi, lansat în noiembrie atît în ediţie tipărită, apărută la Editura Humanitas, cît şi în format electronic, disponibil gratuit pe site-ul www.cautatoriidepovesti.ro.