În spatele pasiunii stau banii

4 noiembrie 2009   Tema săptămînii

În ceea ce priveşte domeniul cercetării, în ultima vreme n-am remarcat prea multe schimbări. Sau, cel puţin, nu schimbări în bine. Reducerea fondurilor pentru cercetare a fost o "lovitură de graţie" pentru cercetarea românească, deja destul de firavă. În plus, reducerea în bloc a bugetelor pentru proiectele CNCSIS a fost o măsură dezastruoasă care arată cum se administrează fondurile şi care e viziunea managerilor de profil asupra cercetării. S-au micşorat bugetele la toate proiectele care au cîştigat competiţia, fără discriminare, însă obiectivele au rămas aceleaşi! Aşa ceva nu are nici o logică, bugetele sînt corelate cu obiectivele, nu poţi atinge obiectivele respective dacă nu ai fondurile aferente. Rezonabil ar fi fost să se acorde finanţare numai primelor X proiecte, în funcţie de fondurile disponibile, sau să se reducă finanţarea la toate, dar să se facă în corelaţie cu o restrîngere firească a obiectivelor. Reducerea finanţărilor mă afectează direct, sînt membru al unei echipe de cercetători care a cîştigat competiţia de anul trecut, proiectul a fost acceptat pentru finanţare, dar ulterior bugetul s-a redus la o treime. Cum spuneam, obiectivele au rămas aceleaşi. Va fi practic imposibil să ducem la bun sfîrşit sarcinile asumate în planul de activităţi. De asemenea, faptul că anul acesta nu s-a lansat nici o competiţie pentru proiecte a fost o surpriză extrem de neplăcută; intenţionam să intru în competiţie cu un proiect la care lucrez de cîţiva ani. Nu există o singură cauză care a dus la această situaţie dezastruoasă. (E totuşi surprinzător faptul că, în vreme ce politica europeană în privinţa cercetării urmăreşte stimularea şi încurajarea proiectelor care au o importanţă strategică, la noi se întîmplă exact pe dos.) Probabil că o primă măsură ar viza suplimentarea bugetului pentru cercetare. O alta ar putea urmări schimbarea mentalităţii guvernanţilor şi a publicului larg cu privire la importanţa cercetării ştiinţifice. Din ce în ce mai mulţi oameni urmăresc emisiunile de popular science difuzate de canale TV precum Discovery sau National Geographic, însă foarte puţini sînt conştienţi de faptul că acele descoperiri ştiinţifice şi progrese remarcabile se fac cu bani, nu doar cu pasiune şi entuziasm. De asemenea, ar fi de dorit o reformă reală a managementului de profil, implicarea în mai mare măsură a tinerilor care au experienţa cercetării din Occident. În sfîrşit, poate că ar merita luată în considerare şi atragerea fondurilor private pentru cercetare, încurajarea marilor companii şi a firmelor private să investească în sprijinirea cercetării sau a cercetătorilor, să ofere burse, să finanţeze proiecte etc. Laurenţiu Staicu este conferenţiar la Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti.

Mai multe