„În bălării nu se poate face cultură“ interviu cu Mircea HAVA, primarul orașului Alba Iulia

Alba Iulia, care a găzduit, recent, a șasea ediție a Festivalului Dilema veche, se numără printre cele 11 orașe care au candidat pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii – 2021. Ce mai rămîne, astăzi, din aceste ambiții? Și cum se construiește profilul cultural al unui oraș? Primarul Mircea Hava crede că spiritul comunității poate fi generat investind în cultură.

Care sînt elementele de brand ale orașului Alba Iulia?

Brand-ul orașului Alba Iulia este clădit pe Cetate. Excepțional este că, atunci cînd am început să reclădim cetatea, deși n-aș fi crezut, am reclădit și mîndria locuitorilor, am reclădit odată cu cetatea și o nouă mentalitate. Oamenii gîndesc altfel, avem ceva ce este al nostru, ceva ce putem arăta la toată lumea și mai ales vorbim despre această mîndrie prin care putem arăta că aici se poate. Mai apoi, vorbim și despre un brand legat și de 1 Decembrie, la care noi ținem foarte mult pentru că de aici s-a pornit ceasul României acum o sută de ani. Sîntem foarte legați de acest lucru, chiar dacă unii spun că nu ne putem hrăni doar cu istorie, dar sîntem de părere că e bine să ne cunoaștem istoria și să cinstim anumite lucruri care au făcut bine României. Bineînțeles, asta nu înseamnă că uităm de prezent. Nu trebuie să rămînem închistați în ceea ce s-a întîmplat acum o sută de ani și să ne gîndim ce puternici și frumoși eram atunci și să uităm de vremurile de azi cînd avem nevoie să vedem și partea plină a paharului – lucrurile realmente bune care se petrec în România.

Ați depus un dosar consistent la competiția pentru Capitala Europeană a Culturii – 2021, dar Alba Iulia nu a fost selectată. Ce se întîmplă, totuși, cu strategia culturală adoptată și cu programele propuse?

Legat de strategia culturală, indiferent dacă am fost sau nu aleși Capitală Europeană a Culturii, noi mergem înainte. Noi nu am făcut acea strategie doar pentru acel dosar cu care am candidat, am făcut-o pentru noi, pentru oraș, pentru că această strategie este necesară în parcursul normal al unui oraș, al unui loc care se identifică și cu el, dar și cu Europa. Aici am putea să discutăm, în Alba Iulia, despre tot ceea ce înseamnă spirit european, via civilizație și implicare. Înainte de toate, în această strategie culturală avem o predictibilitate și un mod de lucru. Anticipăm exact ce se va întîmpla și avem un parcurs cultural predictibil, de la un an la altul, la care pot adera și alții din afară. Avem și evenimente pe care le-am clădit noi, ca autoritate locală, care sînt de sine stătătoare, precum Zilele Europene ale Muzicii, dar și evenimente care se fac cu parteneri. Din punctul ăsta de vedere, Alba Iulia este foarte bine plasată pe axa culturală Sibiu – Cluj-Napoca – Alba Iulia, care sînt și singurele orașe din Transilvania în momentul de față care au un suflu din acest punct de vedre. Revenind la brand-ul de oraș, noi nu am insistat doar pe refațadarea orașului, utilizînd banii și proiectele eruopene, ci și pe spiritul comunității, care crește și se dezvoltă de la an la an tot mai mult, datorită acestor evenimente culturale.

Poți face cultură fără infrastructură, fără bani?

Aici trebuie să fim sinceri. Dacă nu aveam scena – această refațadare a Cetății, căci în bălării nu se poate face cultură –, nu aveam nimic. Oricît am fi fost noi de pragmatici, de predictibili și plini de dorință. Am început, așadar, să creăm întîi locul, scena, dacă vreți, și am reușit. Cînd ai o scenă, aceasta se umple și ai și public.

Din acest punct de vedere mai avem un avantaj. Sigur, lucrurile pot fi privite cu o anumită dualitate, pentru că Alba Iulia nu are mari instituții culturale de genul teatru sau filarmonici care pot consacra, pe deplin, cultural, un oraș – cum se întîmplă, de exemplu, la Cluj sau la Sibiu. Dar cîteodată este foarte bine, pentru că eforturile financiare pentru a susține asemenea entități culturale sînt deosebite și pentru acele orașe. Noi însă luăm ceea ce reprezintă „spuma“, vîrful a tot ce au ei bun – de exemplu, la Alba Iulia s-a jucat, pentru prima oară în România, Aida în aer liber. Nicăieri în țara noastră nu a existat o asemenea reprezentație. Acum, putem juca în aer liber pe stadion, ceea ce e una, și putem juca într-un decor absolut fantastic, întregit de vreo 400 de voluntari – ceea ce s-a întîmplat. Preferăm să facem eforturi consistente și considerabile pentru a aduce aici exact ceea ce este în vogă în momentul de față, pe toate scenele. Din punctul acesta de vedere, putem spune că Alba Iulia nu a fost privată, în ultimii ani, de nici un eveniment de top, indiferent că vorbim despre evenimente culturale consacrate sau de nișă, avem de la rock și pop la muzică clasică. Și multe altele.

a consemnat Stela GIURGEANU