„În afara cutiei“

13 martie 2013   Tema săptămînii

Sîntem deprinşi să planificăm, să ordonăm, să controlăm, să fim pregătiţi, să venim cu lecţia învăţată. Apoi ni se cere să fim creativi, spontani, flexibili, să gîndim outside the box („în afara cutiei“). Însă „arta de a fi spontan“ nu-i cel mai la-ndemînă lucru şi nu înseamnă să (re)acţionezi haotic, ci să fii receptiv la stimulii din jurul tău, să gîndeşti şi să priveşti lucrurile din alte unghiuri, să comunici altfel. Înainte de a colora în afara marginilor, trebuie să cunoşti ce se află în interior, să stăpîneşti noţiunile de bază, indiferent de domeniu. Cînd vine vorba despre improvizaţie, fiecare dintre noi are propria reprezentare despre ce înseamnă ea, existînd nenumărate direcţii în care ne putem îndrepta. De aceea, dosarul de faţă a luat forma unui mozaic, care încearcă să surprindă, prin fiecare componentă a sa, un domeniu sau o situaţie în care improvizăm, în artă sau în viaţă. 

Ideea dosarului a pornit de la un spectacol de teatru de improvizaţie, o formă teatrală teoretizată de profesori precum Keith Johnstone – iniţiatorul „teatrului-sport“ – şi Viola Spolin. Treptat, în ultimii ani fenomenul a căpătat amploare şi în România, unde există acum cel puţin 12 trupe de acest fel. Mai mult, s-a constatat că exerciţiile făcute de actori ajută la dezvoltarea atenţiei şi a capacităţii de a asculta şi de a reacţiona spontan. Astfel, au început să apară diverse cursuri şi ateliere atît pentru actorii profesionişti, cît şi pentru copii şi adulţi care vor să-şi antreneze concentrarea, să-şi confrunte fricile, să înveţe să se sincronizeze cu cei din jur, să lucreze în echipă şi să dea libertate imaginaţiei. 

Despre libertate şi naturaleţe scriu şi Cristina Foarfă –

convins şi iubitoare de călătorii care capătă farmec abia cînd te abaţi de la drumul bătătorit –, şi Violeta Dincă – un om care, cînd intră în bucătărie, refuză să urmeze reţetele, preferînd să gătească mai mult cu sufletul, decît cu cartea de bucate în faţă. Raluca Bâra-Iacob ne arată cum, în mediul de afaceri, improvizaţia se traduce prin inovaţie, iar Cătălin Teodoru scrie despre muzica improvizatorică şi despre „limbaje sonore aventuroase şi provocatoare“. În contrapunct, interviul cu pilotul Cătălin Prunariu ne dezvăluie şi cealaltă faţă a monedei – cînd te afli la conducerea unui avion, a fi pregătit şi organizat devin lucruri esenţiale, fără de care nu poţi funcţiona la mii de kilometri în aer. În general însă, dacă privim cu atenţie, descoperim o lume întreagă de inventatori, de oameni ingenioşi care, cu mijloace puţine, din nimic uneori, reuşesc să construiască şi să creeze.

Mai multe