Harta corupţiei locale - o discuţie cu Valentina DIMULESCU şi Andrei MACSUT

Societatea Academică din România a lansat de curînd „Harta corupţiei locale“, care sintetizează cazurile instrumentate de procurorii DNA în fiecare judeţ şi oferă o imagine de ansamblu asupra numărului de condamnări, al tipurilor de procese şi al celor implicaţi. Am discutat despre această temă cu Valentina Dimulescu şi Andrei Macsut, autorii proiectului. 

Cum a apărut ideea acestui proiect? 

Această hartă este de fapt un produs adiacent al unui proiect care voia să arate de ce participarea la vot a scăzut în România între 1992-2012. Pentru asta, am vrut să vedem în ce măsură corupţia politică la nivel local a influenţat acest fenomen. Prin urmare, a trebuit să creăm o bază de date pentru a măsura nişte indicatori concreţi ai corupţiei. Am introdus, aşadar, în baza de date condamnările definitive la nivel judeţean în cazurile instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie. Este vorba, aşadar, despre faptele de corupţie dovedite de procurorii DNA. Informaţia cu privire la judeţ am cules-o din trimiterea în judecată. Judeţul se referă, aşadar, la locul unde a fost comisă fapta, nu la locul unde a fost pronunţată condamnarea definitivă.

În realizarea bazei de date v-au fost suficiente datele de la DNA?

Ne-am croit baza de date în funcţie de datele la care am considerat că putem avea acces. Am fi vrut să introducem şi alte date, de pildă cele referitoare la prejudiciul cauzat sau o clasificare pe funcţii politice, dar nu în toate cazurile am putut extrage din comunicatele oficiale o asemenea informaţie. Am extras datele din ce s-a pus oficial la dispoziţie pe site-ul DNA. Am vrut să ne uităm în special la condamnărilor celor cu funcţii importante în stat şi la cei cu funcţii politice. 

„Funcţie importantă“ se referă la faptul dacă acea persoană a avut rol de decizie. Şi am vrut să vedem dacă cei care deţin o funcţie importantă şi au avut un rol de decizie tind să primească pedepse cu executare sau cu suspendare. Un aspect important care reiese din baza de date este că aceia care au funcţii de decizie primesc mai degrabă condamnări cu suspendare, spre deosebire de subordonaţi. 

Şi atunci cînd primesc condamnări cu executare, sînt mai mici decît cele primite de inculpaţii fără funcţii importante. Dacă ne uităm per total la condamnări, la prima vedere pare că primesc pedepse mai mari cei cu funcţii importante. Dar de fapt cei care au funcţii importante primesc pedepse mai mari atunci cînd sînt cu suspendare şi primesc pedepse mult mai mici atunci cînd sînt cu executare. 

Cum putem interpreta asta? 

Sînt mulţi factori care pot interveni. Mai bine nu interpretăm.

Datele se referă la condamnări individuale. Pe harta creată de noi poţi vedea persoana care a primit condamnarea, ce alte persoane au mai fost implicate, la ce instituţii lucrau cei implicaţi (publice sau private). Nu avem în baza de date doar oameni cu funcţii politice, ci şi persoane care provin din mediul privat sau din alte zone: şoferi, medici, studenţi, maiştri militari, preoţi... 

Ce aţi sperat să faceţi şi ce aţi reuşit să faceţi? 

Am vrut să punem la dispoziţie date pur descriptive, la nivel de condamnare individuală. Baza de date este în formate deschise, ca să putem oferi mediului academic, cercetătorilor care se interesează de fenomenul corupţiei şi anticorupţiei să adauge orice variabile consideră necesare pentru a face alte tipuri de studii cu privire la corupţiei. Şi pentru jurnalişti poate fi interesantă această baze de date. Şi, după cum am spus, ea este un produs adiacent al studiului despre scăderea participării la vot. 

Aş zice că pe parcurs am adăugat mai mult decît ne propuseserăm iniţial. Funcţiile politice nu erau detaliate iniţial. La fel instituţiile afectate şi fondurile europene. La început ne aşteptam la ceva mult mai restrîns, axat pe un singur lucru, dar harta a devenit ceva care poate fi folosit în mai multe direcţii.

Pe hartă există şi nişte procente în funcţie de tipurile de procese de corupţie; de pildă, cele care privesc fondurile europene. Sînt relevante? 

În unele judeţe am observat că aceste condamnări pronunţate de instanţele de judecată nu se referă la fonduri europene, în altele aproape jumătate dintre faptele condamnate au vizat domeniul fondurilor europene. Deci depinde de la caz la caz. 

Şi de la funcţie la funcţie. Sînt 56 de primari condamnaţi, iar peste jumătate dintre ei au fost implicaţi în fapte care priveau fondurile europene. La fel se întîmplă şi la nivelul viceprimarilor.

Publicul larg s-ar putea să compare judeţele şi să facă topuri – pentru că sînt la modă topurile – ca să vadă care sînt judeţele mai corupte... 

În urma estimărilor privind numărul de condamnări definitive la 10.000 de locuitori, cel mai corupt e Bucureştiul (fapt explicabil, pentru că aici sînt multe instituţii centrale ş.a.m.d.). Cea mai mare surprindere (lucru care a fost semnalat deja) este că judeţe precum Teleorman, Sălaj ori Mehedinţi apar foarte jos în „clasament“. Unii au tras concluzia că ar fi cele mai puţin corupte, ceea ce nu e adevărat. Noi nu putem adăuga condamnări acolo unde nu există. Dacă în Sălaj sînt doar două condamnări şi acelea cu suspendare, asta e situaţia, acestea sînt faptele. Sigur, apare întrebarea „de ce atît de puţine condamnări?“, pentru că între Bucureşti, Bacău, Caraş-Severin, pe de o parte, şi cele menţionate înainte pe de altă parte, e o diferenţă foarte mare. Sînt mai multe motive. Poate fi o diferenţă de resurse... 

Sînt mai mulţi factori care ar putea afecta numărul de condamnări. Poate centrul teritorial al DNA din unele zone să nu dispună de resursele necesare. Dar ceea ce arătăm noi reprezintă numărul de fapte dovedite de procurori şi

de către instanţă. Dacă ne-am fi uitat la trimiterile în judecată, n-ar fi fost bine, pentru că trimiterea nu inculpă automat, unii pot fi achitaţi. A fot mai bine să ne uităm la condamnarea definitivă, acolo unde instanţa a considerat că probele aduse de procurori sînt valabile. 

Dincolo de pasiunea publicului pentru topuri, senzaţia generală e că peisajul corupţiei este destul de omogen. Ce poate înţelege un cetăţean obişnuit? 

Am primit de la un cetăţean o sesizare cu privire la un dosar de corupţie în care era vizat şi primarul din oraşul său. Dosarul se afla la poliţie de vreo doi ani şi nu avansa deloc. Cetăţeanul reclama faptul că nu se întîmpla nimic acolo. Ceea ce dorim noi să provocăm este o implicare mai mare a cetăţenilor: văzînd că lucrurile se mişcă, văzînd că monitorizăm ce se întîmplă şi sîntem la curent cu situaţia, cetăţenii trebuie să ia atitudine, să se adreseze autorităţilor, să solicite informaţii de interes public. 

Cetăţeanul poate vedea că justiţia este eficientă în România. Numărul de condamnări pentru corupţie a crescut, procurorii DNA sînt din ce în ce mai eficienţi, reuşesc să probeze faptele, iar aceste lucruri se văd. 

Justiţia este, într-adevăr, eficientă. Dar cetăţeanul ar putea spune că aşa trebuie să fie: instituţiile statului să-şi facă datoria şi să-i lase pe cetăţeni să-şi vadă de viaţa lor... 

Faptul că oameni care erau consideraţi pînă de curînd intangibili au ajuns acum să fie judecaţi este lucrul cel mai vizibil pentru cetăţeni. Justiţia a ajuns pînă la ei. 

Sînt două dimensiuni ale corupţiei – la nivel înalt şi la nivel mic. Cea la nivel mic trece de multe ori neobservată, e atît de integrată în peisajul societăţii româneşti încît poţi să săvîrşeşti un act de corupţie fără să-ţi dai seama. Cea mai importantă este corupţia la nivel înalt. Pentru că indiferent cît de eficientă este Direcţia Naţională Anticorupţie şi ajunge în instanţă cu procese care se termină cu condamnări, nu este suficient. Adevărata corupţie se întîmplă pentru că „i se dă voie“. Dacă oamenii iau atitudine, se ajunge de la o societate în care corupţia este regula la una în care corupţia este excepţia. Şi, mai mult decît atît, cetăţenii trebuie să sancţioneze la vot persoanele sau partidele care s-au dovedit corupte.

(fragmente dintr-un interviu care poate fi urmărit integral pe live.adevarul.ro.)  

a consemnat Mircea VASILESCU