Haina îl face pe diplomat?

23 octombrie 2019   Tema săptămînii

Diplomaţia e guvernată de reguli stricte, de protocol şi de etichetă. Aceste norme structurează relaţiile: constrîngerile formale oferă cadrul unui dialog productiv şi substanţial. Ambalajul e menit să dea conţinutului o formă atrăgătoare sau măcar convingătoare. Aceste reguli de protocol au devenit atît de fireşti încît orice deviere de la normă bate imediat la ochi, ba chiar devine sancţionabilă. Ceea ce poate părea spectaculos pentru publicul neavizat e rutină pentru oamenii politici şi pentru diplomaţi. Era comunicării televizuale şi prin Internet a adus acestor reguli o expunere la scară platenară. Prezenţa la nivel internaţional a devenit şi ea mai competitivă: concurenţa între brand-urile de stat se poartă şi în sfera stilurilor de reprezentare. Scenele marilor reuniuni la vîrf au consacrat cîteva figuri remarcabile care respectă eticheta şi în acelaşi timp ies în evidenţă: cancelara Germaniei Angela Merkel, preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul canadian Justin Trudeau. Alţii, dimpotrivă, ies în evidenţă tocmai prin frecventele derapaje de la uzanţele protocolare: preşedintele american Donald Trump şi preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin.

Mai e nevoie de etichetă şi de protocol în diplomaţia (post)modernă? E drept că uneori aceste constrîngeri pot părea balast, un element inutil ori superfluu. Doi prieteni pot sta la masă şi neprotocolar. Despre starea vremii sau nefericire în amor se poate discuta şi cu cravata dezlegată. Tot astfel, premierii a două ţări vecine şi prietene pot negocia termenii unui schimb comercial şi fără să treacă în revistă garda de onoare.

Poţi fi unic & recognoscibil, dar în acelaşi timp în ton cu eticheta universal folosită? Şi apoi, într-o lume globalizată, cum pot fi stabilite norme de protocol suficient de cuprinzătoare încît să acopere atît nevoia de uniformitate, cît şi diferenţele culturale? Diferenţiază sau uniformizează aceste norme? Exact ca într-o orchestră, fiecare muzician oferă partiturii propria interpretare. Totul e ca împreună să sune în armonie.

Ilustrație de Ion BARBU

Mai multe