Festival! Festival!

Ediția din acest an a Festivalului „Dilema veche“ de la Alba Iulia (25 – 27 august) are două particularități. Despre prima, găsiți un text în cuprinsul dosarului de față. Noi, ca redacție, vom fi mai prezenți în fața dumneavoastră decît am fost în trecutele ocazii.

Despre a doua particularitate vreau să spun aici cîteva ceva. Festivalul Dilema veche de anul acesta succede celei mai bune ediții de Festival de la înființarea sa, în 2011. Ediția de anul trecut a fost cea mai bună pentru simplul motiv că, de la an la an, Festivalul este tot mai bun. Zic „simplul motiv“ pentru că e un clișeu încetățenit care evocă claritatea. De fapt, nu este simplu că fii din ce în ce mai bun. Mai ales în România. Festivalul Dilema veche a crescut de la o ediție la alta, a devenit mai interesant, mai legat, mai consistent și mai variat. Efectul se vede: vine tot mai multă lume din an în an și se vorbește tot mai mult despre el. Pentru noi este o bucurie cînd începe vara și primim telefoane și mesaje de cititori din Brașov, din București, din Cluj sau din alte părți să ne întrebe de Festivalul de la Alba Iulia pentru că își planifică vacanțele și îl vor inclus pe agenda lor. Așadar, așteptările sînt tot mai mari. Cum va fi ediția din acest an? Așteptăm și noi să vedem cu încă și mai mare nerăbdare. Ștacheta anilor trecuți e destul de sus. Poate fi Festivalul Dilema veche încă și mai bun decît atunci cînd a fost cel mai bun? Să ajungi să te compari doar cu tine însuți, să faci de fiecare dată ceva ce ți se pare de nedepășit la momentul realizării și apoi să te apuci să faci din nou cu ambiția de a face încă și mai bine înseamnă, în termenii oricărei activități omenești, performanță. Aceasta este ambiția organizatorilor acestui Festival: performanță de la an la an.

Sigur, cînd lucrurile ies bine, o grămadă de lume merită aplauze. Au fost zeci de oameni care au trudit pentru succesul acestui Festival, dar meritul esențial pentru existența și evoluția sa se împarte la doi: pe de o parte, administrația locală din Alba Iulia, primarul Mircea Hava, Consiliul Local și Consiliul Județean; pe de altă parte, Mircea Vasilescu, fostul redactor-șef al revistei noastre. Un Mircea a visat la acest Festival, iar un alt Mircea l-a făcut posibil. Acum, Festivalul se face pentru prima dată fără Mircea, cel care l-a visat. Cum va fi? Proba pe care Festivalul o dă anul acesta este aceea de a păstra calitatea intelectuală și spiritul dilematic fără fondatorul său, cel care a condus revista vreme de 19 ani și a rămas pentru noi un etalon al „dilematismului“.

Nostalgici cum ne știți, privim cu drag în urmă, ca să înțelegem mai bine ce avem de făcut în viitor. Aveți aici un dosar de amintiri frumoase și planul unui viitor nou și ambițios. Ne vedem la Alba Iulia...

Ilustraţie de Ion BARBU